Împăcările dintre consumatori şi bănci în primele şase luni, în creştere cu 30% faţă de anul trecut (CSALB)
Băncile au acceptat spre negociere 420 de cereri trimise de consumatorii de servicii financiare către Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), în primele şase luni din 2023, apetitul de negociere al băncilor fiind cu 27% mai mare faţă de perioada similară din 2022, arată CSALB, într-un comunicat transmis marţi AGERPRES.
Numărul negocierilor încheiate cu succes a crescut cu 30%.
"Astfel, până în acest moment, în 340 de cazuri consumatorii au parcurs întregul proces de conciliere (depunere cerere, negociere, hotărâre finală - soluţie acceptată de ambele părţi), cu o treime mai mulţi decât în perioada similară din 2022. Alţi 290 de consumatori au ajuns la o înţelegere amiabilă direct cu băncile/IFN-urile, după ce au apelat la CSALB. Faţă de anul trecut, creşterea acestor înţelegeri directe este de 20%", se precizează în comunicat.
CSALB a iniţiat un Dialog Live online, în care consumatorii pot adresa întrebări conciliatorilor organizaţiei iar în prima jumătate a anului au avut loc patru astfel de întâlniri.
Referitor la comisioane, Mircea Stroe, conciliator CSALB, a explicat că existenţa unui simplu comision nu îl face abuziv pentru că dreptul unei bănci de a aplica un comision este strict reglementat. "Am avut anul acesta situaţii în care consumatorii s-au adresat CSALB cu privire la diverse comisioane şi am găsit împreună cu ei şi cu banca soluţii alternative, pentru că ei au înţeles că acele comisioane pe care le plăteau erau legale. Ce am putut să facem în cadrul negocierilor a fost să mai reducem din cuantumul acelor comisioane. Sau, în alte situaţii, a fost redusă marja de dobândă a băncii. Adică, un consumator a venit cu o problemă de comision, i s-a explicat, a înţeles, dar i-am găsit o soluţie alternativă care să satisfacă nevoia lui de diminuare a ratelor", a precizat Stroe.
La rândul său, Ionuţ Ştefan, conciliator CSALB, a vorbit despre darea în plată, subliniind că băncile nu îşi doresc să devină proprietarii locuinţelor, bunurilor mobile şi imobile, pentru că asta în termeni economici înseamnă costuri de administrare.
Un alt conciliator, Camelia Popa, a precizat că, în urma negocierilor cu banca în cadrul CSALB, majoritatea consumatorilor doresc să îşi diminueze rata lunară. După ce i se analizează situaţia financiară şi chiar se observă că acest consumator nu are resurse sau acestea i s-au diminuat, banca propune una sau două soluţii de rezolvare a problemei. "Noi analizăm propunerile împreună cu consumatorul şi revenim către bancă în situaţia în care consumatorul nu poate plăti ratele, în ciuda concesiilor făcute de bancă. Sunt mai multe runde de negocieri pentru că trebuie să ţinem cont de ceea ce poate plăti consumatorul. Degeaba i-ar oferi banca mai multe soluţii dacă acesta nu poate efectiv să achite datoria. Trebuie găsit un echilibru", a explicat aceasta.
Nela Petrişor, conciliator CSALB, afirmă că a remarcat anul acesta multe cereri pentru un termen de graţie în plata ratelor. "Consumatorii solicită o amânare de 3 luni, 6 luni şi chiar de un an, ceea ce am reuşit să obţin în urma negocierii cu una dintre bănci. Consumatorii au nevoie de această perioadă pentru că nu doar ratele au crescut, ci şi preţurile la energie, alimente, transport. A venit perioada aceasta după o altă perioadă grea din pandemie când mulţi au avut dificultăţi financiare. De aceea, unii consumatori vor o perioadă în care să respire şi să o poată lua de la capăt. Din fericire, băncile au reacţionat foarte bine pentru că şi banca doreşte să-şi păstreze clienţii. Iar un client care primeşte o astfel de înţelegere din partea băncii, cu siguranţă va rămâne un client fidel şi va angaja şi alte contracte cu acea bancă", a spus Nela Petrişor.
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în cadrul CSALB, a menţionat, în context, că în prima jumătate a anului, CSALB a înregistrat cel mai mare procent de negocieri încheiate cu împăcarea părţilor. Astfel, 95% dintre negocieri s-au încheiat cu acceptarea soluţiilor propuse de conciliatorii Centrului şi doar în 18 cazuri părţile nu au ajuns la un acord şi nu au acceptat soluţia conciliatorilor.
"Acest lucru demonstrează, pe de o parte, calitatea concilierilor, iar pe de alta, încrederea dintre consumatori şi bănci, care îi determină să ajungă mai uşor la o înţelegere cu beneficii reciproce. În primul semestru al anului consumatorii au trimis aproape 1.600 de solicitări către CSALB. Creşterea este de 17% faţă de numărul înregistrat în 2022, iar acest fapt a fost determinat de dificultăţile de plată cu care s-au confruntat consumatorii din cauza inflaţiei şi, implicit, a majorării dobânzilor la credite. Încurajăm băncile să continue această abordare de dialog cu consumatorii şi să găsească soluţii de reechilibrare a contractelor acolo unde realitatea socială şi financiară justifică sprijinul instituţiilor de credit", a afirmat Păunescu.
CSALB este o entitate înfiinţată ca urmare a unei Directive europene şi intermediază gratuit şi în mai puţin de trei luni negocierea dintre consumatori şi bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice judeţ al ţării pot trimite cereri către Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 17 conciliatori. Totul se rezolvă amiabil, iar înţelegerea părţilor are puterea unei hotărâri în instanţă, precizează sursa citată. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
BNR: România rămâne pe ultimul loc în UE la intermediere financiară
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în funcție de ponderea creditului neguvernamental în PIB, indicatorul situându-se la 22%, față de media europeană de 66%, potrivit Raportului asupra stabilității financiare al BNR. 'România continuă să se situeze pe ultima poziție în Uni
BNR: Litigiile generate de amenzile privind ROBOR pot depăși valoarea sancțiunilor aplicate băncilor
Litigiile care ar putea fi inițiate de clienții băncilor în urma amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței în cazul ROBOR ar putea genera pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul sancțiunilor, avertizează Banca Națională a României în Raportul asupra stabilității financiare publicat luni. Potrivit raportul
MMAP: Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în condiții similare cu cele din 2025
Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în formatul similar cu programul care a funcționat în ultima sesiune dedicată persoanelor fizice din anul 2025, iar bugetul total alocat se ridică la 300 de milioane de lei, a anunțat luni Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Astfel, introducerea noilor criterii privind
BNR: Creditele neperformante ale companiilor au urcat la 5,6%, în martie 2026
Calitatea portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare s-a deteriorat, rata creditelor neperformante (NPL) urcând la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce pe segmentul populației aceasta s-a îmbunătățit, arată Raportul asupra stabilității financiare publicat l
BNR: Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin ridicate, pe fondul dezechilibrelor interne și al tensiunilor geopolitice
Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin la un nivel ridicat, similar evaluărilor din raportul anterior, pe fondul persistenței dezechilibrelor și vulnerabilităților interne, precum și al amplificării tensiunilor geopolitice la nivel global, potrivit Raportului asupra stabilității financiare din iunie 2026, publicat luni de Banca Națională a Români
Transformările din industria auto impun reevaluarea politicilor de prețuri de transfer (opinie)
Tranziția către vehicule electrice, volatilitatea costurilor și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare impun reevaluarea periodică a politicilor de prețuri de transfer și a modului în care sunt distribuite funcțiile, riscurile și profiturile în cadrul grupurilor multinaționale, potrivit unui material de opinie publicat de Deloitte România.
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni peste 1,575 miliarde lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 1,575 miliarde lei de la bănci, prin două emisiuni de titluri de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Astfel, MF a atras 463,3 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu o maturitate reziduală la 106 luni, la un randament mediu de 6,65% pe an.
Dăianu: Nu modelul de creștere este vinovat pentru dezechilibre, ci erorile de politici macroeconomice și calitatea instituțiilor
Dezechilibrele macroeconomice ale României sunt cauzate de erori de politici macroeconomice și de slăbiciunea instituțiilor, nu de modelul de creștere economică, iar aderarea la zona euro nu este posibilă atât timp cât România înregistrează deficite mari, afirmă președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-un material de op
Sindicaliști feroviari, despre măsura de colectare a sesizărilor online: Investițiile au fost amânate ani la rând, iar subfinanțarea a devenit o constantă
Problemele din sistemul feroviar sunt cauzate de lipsa investițiilor și de subfinanțarea cronică, nu de activitatea salariaților, iar realitatea căii ferate nu poate fi înțeleasă doar prin sesizările transmise online de călători, susțin reprezentanții Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane. Luni, ministrul interimar al
Bulgaria și România, țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în luna mai
Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au crescut atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană (UE) în luna mai, însă România se numără printre statele membre cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform acestor date,
Loteria Română: A fost câștigat premiul de categoria I de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică
Premiul de categoria I în valoare de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică a fost câștigat, a anunțat, luni, Loteria Română. Biletul norocos a fost jucat la o agenție loto din Covasna. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică
România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE, în luna mai
Vânzările cu amănuntul au crescut în zona euro și în Uniunea Europeană în luna mai, însă România a avut cea mai puternică scădere a vânzărilor din blocul comunitar, în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform oficiului european, vânzările cu amănuntul au crescut cu 1,6% în zona eur
Digitalizarea fiscală ar putea extinde controalele în zona salarizării (analiză)
Companiile ar trebui să acorde o atenție sporită proceselor de salarizare, în condițiile în care digitalizarea fiscală ar putea extinde cerințele de raportare și verificare și în această zonă, potrivit unei analize realizate de EY România. 'După SAF-T, e-Factura și e-Transport, companiile ar trebui să privească mai atent zona de sal
Petrescu: Listarea Electrica, un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală
Listarea companiei Electrica rămâne un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală și când statul, piața și reglementatorii lucrează în aceeași direcție, bursa poate deveni o formă de modernizare economică, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. &
Piața de fuziuni și achiziții din România a crescut la 5,2 miliarde euro în primul semestru (analiză)
Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat, în primul semestru al acestui an, 162 de tranzacții anunțate, cu o valoare de 5,2 miliarde de euro, în creștere cu 89% față de primul semestru din 2025, potrivit unei analize realizate de PwC România. Conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES, numărul tranzacțiilor a spori









