INS: Gospodăriile din România au cheltuit 85,6% din veniturile totale lunare, în primul trimestru din 2023
Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării au fost de 6.979 de lei, în primul trimestru al anului în curs, în creştere cu 12,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2022, în timp ce cheltuielile au reprezentat 85,6% din total, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, în intervalul ianuarie - martie 2023, veniturile băneşti medii lunare/gospodărie au însemnat 2.550 lei de persoană, în creştere cu 4,2% faţă de trimestrul IV din anul anterior, iar veniturile în natură s-au cifrat la 616 lei/lună/gospodărie (247 lei/persoană), cu 16,4% peste nivelul consemnat în ultimul trimestru al anului precedent.
Totodată, salariile şi celelalte venituri asociate acestora au fost de 4526 lei/lună/gospodărie şi au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (64,9%), dar în scădere cu 1,7% comparativ cu trimestrul IV din 2022.
În acest context, la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale de 1.483 lei/lună/gospodărie (21,3% în trimestrul I 2023, respectiv 19,9% în trimestrul IV 2022 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (8,8% în trimestrul I 2023, respectiv 8% în trimestrul IV 2022), formate din valoarea veniturilor în natură obţinute de către salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (1,9% în trimestrul I 2023, respectiv 1,7% în trimestrul IV 2022) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (6,9% în trimestrul I 2023, respectiv 6,3% în trimestrul IV 2022).
În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie, în mediul urban, a fost de 7.706 lei, în primele trei luni ale acestui an, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural.
Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în perioada analizată, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 71,5%, mai mari cu 17,3 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural. De asemenea, în mediul rural, ponderea veniturilor din prestaţii sociale a fost de 22,5%, mai mari cu două puncte procentuale în comparaţie cu cea din mediul urban, iar ponderea veniturilor în natură a fost de 15,2%, de 3,2 ori mai mare faţă de cea mediul urban.
La capitolul cheltuielilor băneşti medii lunare, acestea au fost de 5.487 lei/gospodărie (2.199 lei/persoană), mai mari cu 1,1% faţă de trimestrul IV 2022, respectiv cu 1,5% la nivel de persoană.
Pe acest segment, contravaloarea consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii a fost, în medie, de 485 lei/lună/gospodărie (194 lei/persoană), în creştere cu 16,6%, raportat la datele din trimestrul IV al anului trecut,
Tot în primele trei luni din 2023, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt: consumul - de 3.702 lei/lună/gospodărie (62%) şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor - de 1.888 lei/gospodărie (31,6%), precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei - de 181 lei/gospodărie (3,1%).
Mediul de rezidenţă evidenţiază diferenţe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. Astfel, în mediul urban, cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 6.573 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. În acelaşi timp, din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe a fost de 35,3% în cheltuielile totale, cu 9,4 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii în cheltuielile totale a fost de 4,4 ori mai mare decât în mediul urban.
Potrivit clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice, în valoare de 1.301 lei/gospodărie, au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor (35,1%). Acestea sunt urmate, ca mărime, de cheltuielile destinate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili în valoare (682 lei/gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 18,4%) şi de cele pentru băuturi alcoolice şi tutun (271 lei/gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 7,3%).
Datele INS relevă faptul că nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor populaţiei a fost cel efectuat pentru educaţie (24 lei/gospodărie, 0,7% din cheltuielile totale de consum medii lunare) şi cel pentru asigurări şi servicii financiare (31 lei/gospodărie, 0,8% din cheltuielile totale de consum medii lunare). AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
BNR: România rămâne pe ultimul loc în UE la intermediere financiară
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în funcție de ponderea creditului neguvernamental în PIB, indicatorul situându-se la 22%, față de media europeană de 66%, potrivit Raportului asupra stabilității financiare al BNR. 'România continuă să se situeze pe ultima poziție în Uni
BNR: Litigiile generate de amenzile privind ROBOR pot depăși valoarea sancțiunilor aplicate băncilor
Litigiile care ar putea fi inițiate de clienții băncilor în urma amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței în cazul ROBOR ar putea genera pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul sancțiunilor, avertizează Banca Națională a României în Raportul asupra stabilității financiare publicat luni. Potrivit raportul
MMAP: Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în condiții similare cu cele din 2025
Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în formatul similar cu programul care a funcționat în ultima sesiune dedicată persoanelor fizice din anul 2025, iar bugetul total alocat se ridică la 300 de milioane de lei, a anunțat luni Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Astfel, introducerea noilor criterii privind
BNR: Creditele neperformante ale companiilor au urcat la 5,6%, în martie 2026
Calitatea portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare s-a deteriorat, rata creditelor neperformante (NPL) urcând la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce pe segmentul populației aceasta s-a îmbunătățit, arată Raportul asupra stabilității financiare publicat l
BNR: Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin ridicate, pe fondul dezechilibrelor interne și al tensiunilor geopolitice
Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin la un nivel ridicat, similar evaluărilor din raportul anterior, pe fondul persistenței dezechilibrelor și vulnerabilităților interne, precum și al amplificării tensiunilor geopolitice la nivel global, potrivit Raportului asupra stabilității financiare din iunie 2026, publicat luni de Banca Națională a Români
Transformările din industria auto impun reevaluarea politicilor de prețuri de transfer (opinie)
Tranziția către vehicule electrice, volatilitatea costurilor și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare impun reevaluarea periodică a politicilor de prețuri de transfer și a modului în care sunt distribuite funcțiile, riscurile și profiturile în cadrul grupurilor multinaționale, potrivit unui material de opinie publicat de Deloitte România.
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni peste 1,575 miliarde lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 1,575 miliarde lei de la bănci, prin două emisiuni de titluri de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Astfel, MF a atras 463,3 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu o maturitate reziduală la 106 luni, la un randament mediu de 6,65% pe an.
Dăianu: Nu modelul de creștere este vinovat pentru dezechilibre, ci erorile de politici macroeconomice și calitatea instituțiilor
Dezechilibrele macroeconomice ale României sunt cauzate de erori de politici macroeconomice și de slăbiciunea instituțiilor, nu de modelul de creștere economică, iar aderarea la zona euro nu este posibilă atât timp cât România înregistrează deficite mari, afirmă președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-un material de op
Sindicaliști feroviari, despre măsura de colectare a sesizărilor online: Investițiile au fost amânate ani la rând, iar subfinanțarea a devenit o constantă
Problemele din sistemul feroviar sunt cauzate de lipsa investițiilor și de subfinanțarea cronică, nu de activitatea salariaților, iar realitatea căii ferate nu poate fi înțeleasă doar prin sesizările transmise online de călători, susțin reprezentanții Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane. Luni, ministrul interimar al
Bulgaria și România, țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în luna mai
Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au crescut atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană (UE) în luna mai, însă România se numără printre statele membre cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform acestor date,
Loteria Română: A fost câștigat premiul de categoria I de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică
Premiul de categoria I în valoare de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică a fost câștigat, a anunțat, luni, Loteria Română. Biletul norocos a fost jucat la o agenție loto din Covasna. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică
România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE, în luna mai
Vânzările cu amănuntul au crescut în zona euro și în Uniunea Europeană în luna mai, însă România a avut cea mai puternică scădere a vânzărilor din blocul comunitar, în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform oficiului european, vânzările cu amănuntul au crescut cu 1,6% în zona eur
Digitalizarea fiscală ar putea extinde controalele în zona salarizării (analiză)
Companiile ar trebui să acorde o atenție sporită proceselor de salarizare, în condițiile în care digitalizarea fiscală ar putea extinde cerințele de raportare și verificare și în această zonă, potrivit unei analize realizate de EY România. 'După SAF-T, e-Factura și e-Transport, companiile ar trebui să privească mai atent zona de sal
Petrescu: Listarea Electrica, un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală
Listarea companiei Electrica rămâne un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală și când statul, piața și reglementatorii lucrează în aceeași direcție, bursa poate deveni o formă de modernizare economică, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. &
Piața de fuziuni și achiziții din România a crescut la 5,2 miliarde euro în primul semestru (analiză)
Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat, în primul semestru al acestui an, 162 de tranzacții anunțate, cu o valoare de 5,2 miliarde de euro, în creștere cu 89% față de primul semestru din 2025, potrivit unei analize realizate de PwC România. Conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES, numărul tranzacțiilor a spori









