Bazele de date de la 30 de instituţii urmează să fie aduse în cloud-ul guvernamental, în urma semnării contractului de finanţare aferent investiţiei privind dezvoltarea cloud-ului şi migrarea în cloud, din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, potrivit ministrului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan.

"Vorbim despre finanţarea a tot ceea ce înseamnă migrarea a 30 de baze de date dinspre instituţii către acest cloud guvernamental, care reprezintă baza arhitecturii digitalizării statului român. De ce? Pentru că vrem să scurtăm foarte mult tot ceea ce înseamnă timpii pe care oamenii, pe care companiile îl pierd în relaţia cu statul român. Şi din acest punct de vedere putem să facem toată această migrare doar într-o formă profesionistă. (...) Vă dau un exemplu care cred că e foarte relevant şi anume cel în care mergi într-o vacanţă în care ai all-inclusive şi nu mai trebuie să plăteşti separat pentru fiecare serviciu ulterior. Asta înseamnă tehnologia cloud computing. Mă refer aici la tot ceea ce înseamnă utilizarea de către instituţiile statului a acestui cloud guvernamental în care nu vor trebui să plătească pentru funcţii diferite alţi bani suplimentari", a declarat ministrul la ceremonia de semnare a contractului.

El a subliniat că sunt zeci, sute de sisteme care nu sunt interconectate între ele şi, prin această finanţare, de 177 milioane euro, vor putea ajunge în cloud şi vor fi interconectate.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

"În momentul de faţă, ar fi să vorbim despre cloud în sine ca şi o zonă foarte mare în care se tot duc aceste baze de date. Putem să spunem că e un nor mai mare format nişte nori mai mici din partea fiecărei instituţii. Prin această finanţare vom crea calea prin care aceşti nori vom putea să ajungă în norul mare şi să fie şi interconectate între ele", a precizat Bogdan-Gruia Ivan .

Ministrul a mai afirmat că, în perioada următoare, urmează ca din aceşti bani să fie făcută o radiografie a entităţilor din România, bazate pe două principii: important şi rapid, adică acele instituţii care sunt cele mai importante şi care sunt cel mai folosite în relaţia dintre cetăţean şi stat şi ale căror baze de date pot să fie migrate în cel mai scurt timp posibil.

"După ce avem această radiografie la nivel naţional, această mapare, vom putea să setăm acele 30 de instituţii, în primă fază, care vor fi efectiv, pas cu pas, aduse în cloud-ul guvernamental, cu o condiţie foarte importantă, că în tot acest proces, în tot acest timp oamenii vor putea în continuare să utilizeze platformele existente. Nu va exista nicio întrerupere, nu va exista nicio disturbare a procesului care astăzi funcţionează şi a lucrurilor care merg bine. Şi vom lucra modular. Vom începe în cel mai scurt timp posibil din punct de vedere tehnic şi, până când vom ajunge să migrăm toate aceste baze de date, o parte dintre ele vor rula pe vechiul sistem, iar în momentul în care vor fi total integrate în noul sistem vom rula şi acolo. Nu vom avea pierderi de timp între momentul începerii migrării şi terminarea procesului de migrare", a explicat ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Acesta a semnalat că, din punct de vedere al asumării pe care România a făcut-o prin PNRR, până la 31 decembrie 2024, 70% din instituţiile din România ar trebui să fie în cloud, iar până la finalul anului 2025 cloud-ul trebuie să fie operaţional 100%.

"Asta este asumarea făcută în cadrul PNRR. O să facem tot ce ţinem noi să ne ţinem de aceşti termeni şi de această migrare, să fie făcut într-un mod cât mai profesionist posibil şi pragmatic .(...) Suntem în 2023 şi avem o şansă unică, cea prin care, în doar doi sau trei ani, să rezolvăm probleme care n-au fost rezolvate mai bine de 33 de ani. Şi cu o echipă condusă de profesionişti, cu o echipă formată din oameni foarte bine pregătiţi, în colaborare directă de toate ministerele şi instituţiile statului, sunt convins că vom reuşi să aducem acest lucru nou.(...) Iar ideea de bază e ca relaţia dintre stat şi cetăţean, dintre stat şi companii să fie una foarte simplă, foarte intuitivă şi foarte clară. Iar această investiţie pe care astăzi o semnăm reprezintă un punct cheie în ceea ce vrem să proiectăm în următorii doi- trei ani prin această investiţie atrasă în valoare de 177 de milioane de euro din PNRR", a punctat Ivan.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

La rândul său, presedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României, Dragoş-Cristian Vlad, a subliniat că ADR are o misiune extrem de importantă, de a construi punţi între instituţii publice ale statului, servicii publice, prin digitalizare acestora, prin implementarea unor sisteme digitale prin care cetăţeanul să fie adus în centrul atenţiei.

"Astăzi statul român trebuie să facă această revoluţie, această transformare digitală prin care cetăţeanul trebuie să fie în centrul atenţiei şi toate sistemele informatice existente, toate datele să fie accesibile la un click distanţă. Semnarea acestui contract, ce presupune migrarea în cloud-ul guvernamental a principalelor sisteme publice ale diverselor instituţii guvernamentale, este punctul de pornire în ceea ce va deveni un sistem integrator 100% digital, pentru nevoile instituţiilor şi ale cetăţeanului. Nu de puţine ori am spus că digitalizarea adevărată nu înseamnă sau nu constă în transpunerea proceselor birocratice în fluxuri digitale. Procesul de digitalizare înseamnă o simplificare a acestor fluxuri, respectiv câştigarea timpului de reacţie al statului la solicitarea cetăţeanului. Digitalizarea este un proiect de ţară, un proiect care va modela atât generaţia actuală cât şi generaţiile viitoare. Avem prin PNRR ocazia să resetăm şi să dăm un start acestui proces prin competenţe digitale către cetăţeni, prin robotizarea unor procese administrative greoaie şi o infrastructură de cloud hibridă, cum am proiectat-o şi am pus-o pe site-ul nostru, tocmai pentru avea stabilitate şi rezilienţă", a spus preşedintele ADR.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica , editor online: Anda Badea)

Mai multe fotografii pe AGERPRES FOTO