Generaţiile mai tinere cred că experienţele online le pot substitui semnificativ pe cele offline (studiu)
Generaţiile mai tinere cred că experienţele online le pot substitui semnificativ pe cele offline, iar conţinutul generat de utilizatori le satisface nevoia de conectare cu o comunitate, în timp ce jocurile video contribuie la creşterea încrederii în sine, relevă datele unui studiu Deloitte, dat joi publicităţii.
Experienţele online captează tot mai mult atenţia consumatorilor, în special pe cea a generaţiilor mai tinere, potrivit raportului Deloitte Digital Media Trends 2023. Jumătate dintre respondenţii din Generaţia Z şi Millennials cred că experienţele online le pot substitui semnificativ pe cele offline şi afirmă că petrec mai mult timp interacţionând cu alte persoane pe reţelele de socializare decât în lumea reală. În acelaşi timp, doar 20% dintre respondenţii Generaţiei X, Baby Boomers şi Matures sunt de aceeaşi părere şi au acest comportament.
Pe primele trei poziţii în clasamentul activităţilor digitale de divertisment preferate de consumatori se regăsesc vizionarea emisiunilor TV sau a filmelor (30% dintre Generaţia Z şi Millennials; 55% dintre Generaţia X, Baby Boomers şi Matures), ascultarea muzicii (26% dintre Generaţia Z şi Millennials; 22% dintre Generaţia X, Baby Boomers şi Matures) şi vizionarea conţinutului generat de utilizatori (19% dintre Generaţia Z şi Millennials; 6% dintre Generaţia X, Baby Boomers şi Matures). Topul este completat de jocurile video (19% dintre Generaţia Z şi Millennials; 6% dintre Generaţia X, Baby Boomers şi Matures) şi ascultarea podcasturilor (4% dintre Generaţia Z şi Millennials; 2% dintre Generaţia X, Baby Boomers şi Matures).
Generaţiile mai tinere apelează la diferite tipuri de activităţi digitale pentru a-şi satisface nevoia de conectare socială, subliniază raportul. Respondenţii din Generaţia Z şi Millennials se simt cel mai conectaţi cu o comunitate atunci când urmăresc conţinut generat de utilizatori (27%), joacă jocuri video (19%), vizionează emisiuni TV sau filme (18%), ascultă muzică (17%) sau podcasturi (10%). La polul opus, 45% dintre consumatorii din generaţiile X, Baby Boomers şi Matures declară că nu se simt o conectaţi social în timp ce desfăşoară aceste tipuri de activităţi.
"Observăm că ramurile din peisajul media şi de divertisment au devenit mai interconectate şi interdependente. Raportul ne arată că jumătate dintre consumatori urmăresc adesea emisiuni sau filme prin intermediul platformelor de streaming video după ce au aflat despre ele pe reţelele de socializare, descoperă frecvent muzică nouă atunci când joacă jocuri video şi le-ar plăcea ca mai multe dintre filmele şi emisiunile TV preferate să fie transpuse în experienţe de gaming. În acest context, devine evidentă necesitatea transformării modului în care brandurile se conectează cu diferitele categorii de consumatori, integrând toate aceste noi realităţi în strategiile de business pe baza cărora vor dezvolta şi promova produse şi servicii", a declarat Andrei Ionescu, Partener coordonator, Consultanţă şi Managementul Riscului, Deloitte România, Liderul industriei de tehnologie, media şi telecomunicaţii.
Deşi momentan nu este cea mai populară activitate online, vizionarea de conţinut generat de utilizatori câştigă tot mai mult teren. Consumatorii aleg să urmărească acest tip de conţinut pentru că este disponibil în mod gratuit (39%), este relevant (35%), poate fi accesat oricând şi de oriunde (30%) şi oferă mereu ceva nou (28%), conform studiului.
În plus, pentru mulţi oameni, creatorii de conţinut nu sunt doar surse de divertisment, ci influenceri, de părerile cărora ţin cont atunci când acordă încredere unui brand şi când iau decizii de cumpărare. Nu mai puţin de 64% dintre reprezentanţii Generaţiei Z, 57% dintre Millennials, urmaţi de 41% dintre respondenţii Generaţiei X şi 16% dintre Baby Boomers şi Matures afirmă că sunt mai predispuşi să achiziţioneze un produs după ce vizionează recenzia unui creator de conţinut sau influencer pe care îl urmăresc, arată studiul.
Jocurile video reprezintă o altă activitate de divertisment care le oferă consumatorilor diferite beneficii, mai arată studiul. Acestea pot sprijini nevoile emoţionale ale jucătorilor, precum creşterea încrederii în sine (73% dintre respondenţii Generaţiei Z şi Millennials; 47% dintre Generaţia X, Baby Boomers şi Matures) şi îmbunătăţirea imaginii de sine (49% dintre respondenţii Generaţiei Z şi Millennials; 19% dintre Generaţia X, Baby Boomers şi Matures). Consumatorii care joacă în mod regulat jocuri video afirmă că această activitate le oferă şi beneficii sociale, 75% dintre aceştia declarând că le place să joace cu familiile lor, în timp ce 62% simt că întâlnirea cu prietenii lor în jocurile video este o modalitate importantă de a petrece timp împreună.
Raportul Deloitte Digital Media Trends 2023 a fost realizat în rândul a peste 2.000 de consumatori din Statele Unite.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanţă fiscală şi juridică, consultanţă, consultanţă financiară şi managementul riscului. Cu o istorie de peste 175 de ani, Deloitte acoperă peste 150 de ţări şi teritorii. Obiectivul său este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor aproximativ 415.000 de profesionişti la nivel mondial. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
BNR: România rămâne pe ultimul loc în UE la intermediere financiară
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în funcție de ponderea creditului neguvernamental în PIB, indicatorul situându-se la 22%, față de media europeană de 66%, potrivit Raportului asupra stabilității financiare al BNR. 'România continuă să se situeze pe ultima poziție în Uni
BNR: Litigiile generate de amenzile privind ROBOR pot depăși valoarea sancțiunilor aplicate băncilor
Litigiile care ar putea fi inițiate de clienții băncilor în urma amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței în cazul ROBOR ar putea genera pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul sancțiunilor, avertizează Banca Națională a României în Raportul asupra stabilității financiare publicat luni. Potrivit raportul
MMAP: Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în condiții similare cu cele din 2025
Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în formatul similar cu programul care a funcționat în ultima sesiune dedicată persoanelor fizice din anul 2025, iar bugetul total alocat se ridică la 300 de milioane de lei, a anunțat luni Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Astfel, introducerea noilor criterii privind
BNR: Creditele neperformante ale companiilor au urcat la 5,6%, în martie 2026
Calitatea portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare s-a deteriorat, rata creditelor neperformante (NPL) urcând la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce pe segmentul populației aceasta s-a îmbunătățit, arată Raportul asupra stabilității financiare publicat l
BNR: Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin ridicate, pe fondul dezechilibrelor interne și al tensiunilor geopolitice
Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin la un nivel ridicat, similar evaluărilor din raportul anterior, pe fondul persistenței dezechilibrelor și vulnerabilităților interne, precum și al amplificării tensiunilor geopolitice la nivel global, potrivit Raportului asupra stabilității financiare din iunie 2026, publicat luni de Banca Națională a Români
Transformările din industria auto impun reevaluarea politicilor de prețuri de transfer (opinie)
Tranziția către vehicule electrice, volatilitatea costurilor și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare impun reevaluarea periodică a politicilor de prețuri de transfer și a modului în care sunt distribuite funcțiile, riscurile și profiturile în cadrul grupurilor multinaționale, potrivit unui material de opinie publicat de Deloitte România.
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni peste 1,575 miliarde lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 1,575 miliarde lei de la bănci, prin două emisiuni de titluri de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Astfel, MF a atras 463,3 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu o maturitate reziduală la 106 luni, la un randament mediu de 6,65% pe an.
Dăianu: Nu modelul de creștere este vinovat pentru dezechilibre, ci erorile de politici macroeconomice și calitatea instituțiilor
Dezechilibrele macroeconomice ale României sunt cauzate de erori de politici macroeconomice și de slăbiciunea instituțiilor, nu de modelul de creștere economică, iar aderarea la zona euro nu este posibilă atât timp cât România înregistrează deficite mari, afirmă președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-un material de op
Sindicaliști feroviari, despre măsura de colectare a sesizărilor online: Investițiile au fost amânate ani la rând, iar subfinanțarea a devenit o constantă
Problemele din sistemul feroviar sunt cauzate de lipsa investițiilor și de subfinanțarea cronică, nu de activitatea salariaților, iar realitatea căii ferate nu poate fi înțeleasă doar prin sesizările transmise online de călători, susțin reprezentanții Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane. Luni, ministrul interimar al
Bulgaria și România, țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în luna mai
Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au crescut atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană (UE) în luna mai, însă România se numără printre statele membre cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform acestor date,
Loteria Română: A fost câștigat premiul de categoria I de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică
Premiul de categoria I în valoare de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică a fost câștigat, a anunțat, luni, Loteria Română. Biletul norocos a fost jucat la o agenție loto din Covasna. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică
România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE, în luna mai
Vânzările cu amănuntul au crescut în zona euro și în Uniunea Europeană în luna mai, însă România a avut cea mai puternică scădere a vânzărilor din blocul comunitar, în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform oficiului european, vânzările cu amănuntul au crescut cu 1,6% în zona eur
Digitalizarea fiscală ar putea extinde controalele în zona salarizării (analiză)
Companiile ar trebui să acorde o atenție sporită proceselor de salarizare, în condițiile în care digitalizarea fiscală ar putea extinde cerințele de raportare și verificare și în această zonă, potrivit unei analize realizate de EY România. 'După SAF-T, e-Factura și e-Transport, companiile ar trebui să privească mai atent zona de sal
Petrescu: Listarea Electrica, un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală
Listarea companiei Electrica rămâne un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală și când statul, piața și reglementatorii lucrează în aceeași direcție, bursa poate deveni o formă de modernizare economică, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. &
Piața de fuziuni și achiziții din România a crescut la 5,2 miliarde euro în primul semestru (analiză)
Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat, în primul semestru al acestui an, 162 de tranzacții anunțate, cu o valoare de 5,2 miliarde de euro, în creștere cu 89% față de primul semestru din 2025, potrivit unei analize realizate de PwC România. Conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES, numărul tranzacțiilor a spori









