Activitatea reţelei sanitare şi de ocrotire a sănătăţii s-a desfăşurat, anul trecut, în aproximativ 66.000 de unităţi sanitare (54.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 12.000 în mediul rural), cu peste 700 de unităţi mai multe decât în 2021, conform unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

Unui medic (inclusiv medic de familie) i-au revenit, anul trecut, în medie, 267 locuitori, faţă de 278 locuitori în 2021.

Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus, în anul 2022, de 544 spitale (faţă de 543 spitale în 2021), 160 unităţi sanitare (inclusiv unităţi asimilate spitalelor) care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi internare de zi (la fel ca în anul precedent), aproximativ 14.000 de cabinete medicale independente de specialitate (plus 188 unităţi), peste 16.000 de cabinete stomatologice independente (plus 164 unităţi), peste 10.000 de cabinete de medicină de familie (minus 26 de cabinete).

Dintre cele 704 de spitale şi unităţi spitaliceşti asimilate spitalelor care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2022, numai 351 sunt unităţi medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 269 sunt unităţi medicale mici (cu mai puţin de 50 de paturi).

Reţeaua farmaceutică a furnizat servicii printr-un număr de 9.900 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice, în scădere cu 40 de unităţi faţă de anul 2021, deservind, în medie, 1.926 locuitori.

Medicina primară, asigurată prin reţeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populaţiei cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea şi tratarea unor boli, cât şi pentru realizarea examenelor medicale preventive. Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6.300 cabinete comparativ cu 4.100 cabinete în mediul rural. Unui cabinet de medicină de familie i-au revenit, în mediul rural, de 1,4 ori mai mulţi locuitori (aparţinând populaţiei rezidente) comparativ cu un cabinet din mediul urban.

Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale şi stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic şi tratament etc., unităţi care sunt situate, în majoritate, în mediul urban.

Reţeaua cabinetelor medicale independente de specialitate şi cea a cabinetelor stomatologice independente - parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii - este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban.

"În timp ce, în anul 2022, în mediul urban au funcţionat 13.000 cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 18 ori mai mic (numai 728 cabinete), numărul mediu de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate fiind de 16 ori mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban", se menţionează în comunicat.

În anul 2022, la 10.000 locuitori, 13,1 cabinete medicale de specialitate au furnizat, în medie, servicii populaţiei din mediul urban (12,7 cabinete în anul 2021), în timp ce, în mediul rural, asistenţa medicală de specialitate prin cabinete independente este asigurată, în medie, de 1 cabinet de specialitate la peste 10.000 de locuitori.

Cele 704 spitale şi unităţi asimilate spitalelor au dispus, în anul 2022, de 135.900 paturi pentru internare continuă (125.700 de paturi în mediul urban şi 10.200 de paturi în mediul rural) şi de aproximativ 10.000 paturi de spital pentru internare de zi (numai 431 paturi în mediul rural).

În 2022, în condiţiile relaxării măsurilor de prevenire a pandemiei COVID-19, numărul pacienţilor care au beneficiat de serviciile spitalelor şi unităţilor asimilate a fost de 3,2 milioane pacienţi internaţi în regim de spitalizare continuă şi de 4,5 milioane pacienţi internaţi în regim de spitalizare de zi, cu 1,4 milioane pacienţi mai mulţi comparativ cu anul 2021 când au fost trataţi 6,3 milioane pacienţi, atât cu spitalizare continuă, cât şi de zi.

Din punct de vedere al asigurării cu paturi, în spitalele mari (unităţi cu peste 100 de paturi fiecare) au fost puse la dispoziţia populaţiei 91,4% din totalul paturilor pentru internare continuă şi internare de zi, 5% au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unităţi cu 50-99 de paturi), iar 3,6% în spitale mici (unităţi cu mai puţin de 50 de paturi).

"Unul dintre indicatorii relevanţi pentru analiza impactului acestei perioade asupra unităţilor spitaliceşti este structura paturilor pe specialităţi. Astfel, din numărul total al paturilor pentru internare continuă, cele mai multe au fost înregistrate la specialităţile psihiatrie (12,1%), chirurgie (10,5%) şi interne (8,4%). Numărul paturilor destinate pacienţilor cu COVID-19, existent la sfârşitul anului 2022, a fost de 6.383, cu 63,8% mai mic decât cel existent la sfârşitul anului 2021", subliniază INS.

În anul 2022, paturile pentru pacienţii internaţi în regim de internare de zi în spitale şi în unităţi asimilate spitalelor au fost alocate, în ponderea cea mai ridicată, specialităţilor interne (13,4%), oncologie (11,4%), chirurgie (9,5%) şi obstetrică-ginecologie (6,4%).

Durata medie de internare a fost, anul trecut, de 7,2 zile/pacient internat în spital. Din totalul spitalelor, un număr de 8 centre de sănătate cu paturi de spital (6 centre în mediul rural) au acordat asistenţă medicală cu internare continuă, în cel puţin două specialităţi, pacienţilor din mai multe localităţi, iar durata medie de internare a fost de 9,2 zile/pacient. Pacienţii cu nevoi medico-sociale au beneficiat de servicii de îngrijire, servicii medicale şi servicii sociale cu internare continuă, în medie, 174,3 zile/pacient în unităţi medico-sociale. Prevenirea şi combaterea tuberculozei, precum şi tratarea bolnavilor stabilizaţi s-a realizat cu internare continuă, în medie, 150,6 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost trataţi, în medie, 27,4 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.

Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2022, şi-au desfăşurat activitatea 71.300 medici, în creştere cu 2.500 faţă de anul 2021, 21.400 medici stomatologi (plus 1.400), 22.700 farmacişti (plus 1.200), 18.900 asistenţi medicali cu studii superioare (plus 1.000), 156.700 personal cu pregătire sanitară medie (plus 1.100) şi de 76.600 personal sanitar auxiliar (plus 500). Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor fiind de 70,8%, de 67,2% în rândul medicilor stomatologi şi de 89,2% în rândul farmaciştilor.

În 2022, faţă de anul anterior, numărul de medici (exclusiv medici de familie) a crescut cu 2.518, dintre aceştia, aproximativ jumătate fiind medici rezidenţi. Din totalul specialităţilor în care s-au acordat servicii pacienţilor, cele mai mari creşteri ale numărului de medici, în anul 2022 faţă de anul 2021, s-a înregistrat la specialităţile: alergologie şi imunologie clinică (60,4%), chirurgie orală şi maxilo-facială (38,8%), neurologie pediatrică, oncologie medicală şi radioterapie (cu câte 12%). Specialităţile medicale cu rol important în gestionarea post COVID-19 care au înregistrat creşteri ale numărului de medici faţă de anul 2021 au fost: cardiologie (8,7%), pneumologie (8,1%), recuperare, medicină fizică şi balneologie (6,3%) şi neurologie (5,1%).

Distribuţia personalului sanitar pe medii de rezidenţă este determinată de repartizarea teritorială a unităţilor sanitare, păstrându-se discrepanţele majore existente. Din totalul medicilor, aproximativ o cincime au fost medici de familie, două treimi dintre aceştia desfăşurându-şi activitatea în mediul urban. În anul 2022, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă privind asigurarea populaţiei cu personal medical sunt evidenţiate de numărul mai mare de locuitori (aparţinând populaţiei rezidente) care au revenit unui cadru medico-sanitar, comparativ cu mediul urban, astfel: în mediul rural au revenit de 11 ori mai mulţi locuitori unui medic (de 1,9 ori unui medic de familie), de 7,7 ori mai mulţi locuitori unui medic stomatolog şi de 5,3 ori mai mulţi locuitori unui farmacist. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)