Opt din zece companii din România se aşteaptă la un impact mare şi foarte mare pe termen scurt şi mediu al reglementărilor naţionale şi europene în domeniul economiei circulare, iar 70% consideră că alocările de stat nu sunt suficiente, arată raportul "Economia circulară. Percepţia şi stadiul implementării în România", realizat de o companie de consultanţă.

În plus, cele mai ample şi mai costisitoare măsuri pe care companiile le au în plan, precum retehnologizarea (90%) sau zona cercetare-dezvoltare (75%), sunt proiectate în funcţie de posibilitatea de a accesa fonduri naţionale sau comunitare, mai indică studiul Deloitte. Procesul de tranziţie de la modelul economic liniar la cel circular implică acţiuni complexe ce vizează fiecare dintre segmentele lanţului de producţie-consum, de la proiectarea ecologică a produselor (ecodesign) şi limitarea utilizării de materii prime, până la prelungirea ciclului de viaţă al produselor prin reutilizare şi facilităţi de reparare, renovare şi reciclare.

Potrivit unui comunicat de presă, companiile participante la studiu sunt preocupate de cunoaşterea şi asimilarea principiilor circularităţii (85%), peste jumătate (60%) sunt la curent cu iniţiativele europene în domeniu (Green Deal, Fit for 55, Planul de acţiune pentru economia circulară) şi cu aplicarea lor naţională şi resimt presiunea reglementărilor în decizia de a acţiona în sens sustenabil. În consecinţă, trei sferturi dintre respondenţi declară că au elaborat deja o strategie, 20% au în curs demersuri în acest sens, iar nouă din zece companii declară că au elaborat planuri investiţionale dedicate tranziţiei către o economie verde.

"În condiţiile în care planul de acţiune aferent Strategiei naţionale privind economia circulară este aşteptat în cel de-al treilea trimestru al acestui an, analiza Deloitte, prima de acest fel de pe piaţa locală, aşa cum reiese din documentarea noastră, surprinde răspunsul companiilor la contextul complex al tranziţiei într-un moment determinant, în care ţara noastră trebuie să acţioneze hotărât şi să accelereze demersurile în domeniu. România este o piaţă Ťtânărăť, care face primii paşi în implementarea principiilor economiei circulare, cu 1,4 procent de circularitate comparativ cu media UE de 11,7%, însă are potenţial semnificativ. Companiile caută soluţii de a-şi finanţa tranziţia spre economia circulară, cunosc reglementările europene şi naţionale şi au deja strategii şi planuri de investiţii, studiază competiţia şi adoptă diverse măsuri cu privire la materiile prime, la ecodesign sau la materialele de ambalare şi la compoziţia acestora. Cu toate acestea, efortul este încă disparat, în condiţiile în care numai jumătate dintre companiile analizate operează sistematic aceste transformări şi declară că au ca finalitate schimbarea modelului de business potrivit principiilor circulare", a declarat Adrian Teampău, director, consultanţă în economie circulară, Deloitte România.

Adopţia energiei regenerabile este principala direcţie către care companiile dirijează resurse proprii (85%), potrivit planurilor de investiţii din zona tranziţiei la economia circulară, în timp ce reducerea cantităţii de ambalaje şi a deşeurilor provenite din ambalaje este o prioritate pentru puţin peste jumătate dintre acestea (55%), în special actori din retail (45%) şi industria producătoare (27%). Pe de altă parte, pe lângă direcţiile costisitoare precum retehnologizarea şi activităţile de cercetare-dezvoltare, companiile se aşteaptă să fie sprijinite de alocările de stat şi în ceea ce priveşte dezvoltarea activităţilor de reparare sau recondiţionare a bunurilor (75%), precum şi proiectarea de produse durabile (70%).

"Companiile din România au investit semnificativ în ultimul an şi jumătate în capacităţi proprii de producţie de energie electrică din surse regenerabile, în special panouri fotovoltaice, pentru a face faţă creşterii preţurilor cauzate de criza energetică. Disponibilitatea unor scheme suport a încurajat acest fenomen şi ne aşteptăm ca acesta să continue în ritm susţinut şi în următorii ani", a declarat Sorin Elisei, director consultanţă, Deloitte România.

Sustenabilitatea şi economia circulară sunt înţelese ca procese cu responsabili şi stakeholderi multipli, de-a lungul întregului lanţ valoric, iar 65% dintre participanţii la studiu au implementat o procedură de evaluare a furnizorilor şi clienţilor. Cu privire la transformarea aşteptărilor consumatorului final în ultimii ani, sub influenţa discursului despre sustenabilitate, opt din zece companii chestionate declară că, deşi nu au realizat sondaje în acest sens, decizia de consum este puternic influenţată de sentimentul de a contribui la protejarea mediului (80%), la reducerea poluării (65%) sau a amprentei de carbon proprii (35%). Totuşi, 65% dintre respondenţi consideră că decizia de cumpărare ţine cont de preţ, independent de alte argumente.

Studiul Deloitte "Economia circulară. Percepţia şi stadiul implementării în România" a fost realizat pe baza unui chestionar la care au răspuns companii locale şi multinaţionale active în ţara noastră, cu cifre de afaceri cuprinse între un milion şi 10 miliarde de lei. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)