ADR a lansat dezbaterea privind cadrul de reglementare în domeniul transformării digitale a administraţiei publice
Autoritatea pentru Digitalizarea României a lansat dezbaterea privind cadrul de reglementare în domeniul transformării digitale a administraţiei publice, principalul subiect dezbătut în cadrul atelierului de lucru fiind propunerea de Norme de Referinţă pentru Realizarea Interoperabilităţii în domeniul tehnologiei informaţiei şi al comunicaţiilor, conform unui comunicat al ADR.
"Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) împreună cu consorţiul Deloitte şi Reff & Asociaţii, au organizat, marţi, 27 iunie, o dezbatere cu tema "Cadrul de reglementare în domeniul transformării digitale a administraţiei publice. Realizarea interoperabilităţii în domeniul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor", lucrările atelierului fiind deschise de domnul Bogdan-Gruia Ivan, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării. Principalul subiect dezbătut în cadrul atelierului de lucru a fost propunerea de Norme de Referinţă pentru Realizarea Interoperabilităţii în domeniul tehnologiei informaţiei şi al comunicaţiilor (NRRI), elaborată de ADR în concordanţă cu Legea 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice şi crearea Platformei Naţionale de Interoperabilitate", se menţionează în comunicat.
Potrivit sursei citate, obiectivul elaborării NRRI este stabilirea practicilor şi procedurilor de cooperare pentru autorităţile centrale şi locale pentru realizarea schimbului de date în administraţia publică şi a dezvoltării de servicii IT&C interinstituţionale.
Urmărind o abordare cuprinzătoare, NRRI îşi propune să definească reguli şi standarde tehnice ca bază pentru interoperabilitatea şi compatibilitatea platformelor, aplicaţiilor, sistemelor informatice existente sau care urmează să fie dezvoltate, precum şi pentru standardizarea proceselor şi a datelor.
Astfel, cetăţenii şi mediul de afaceri vor beneficia de servicii publice integrate, calitativ superioare, precum şi de reducerea sarcinii administrative în procesul de accesare a serviciilor publice, se arată în comunicat.
"Scopul cooperării instituţionale în administraţia publică este acela de a oferi cetăţenilor şi mediului de afaceri servicii publice integrate şi uşor de accesat şi de a reduce sarcina administrativă a acestora în procesul de accesare a serviciilor publice. Demararea implementării Platformei Naţionale pentru Interoperabilitate - a principiului once-only şi a arhitecturii de interoperabilitate reprezintă unul dintre obiectivele esenţiale ale Programului de guvernare 2023-2024 - Viziune pentru Naţiune, pentru care actualul Guvern a primit votul de încredere al Parlamentului", a declarat Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
La rândul său, Dragoş-Cristian Vlad, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României, a subliniat că ADR depune eforturi constante pentru adoptarea celor mai bune practici de cooperare între autorităţi în vederea susţinerii transformării digitale şi consolidării performanţelor în actul de e-guvernare.
"Interoperabilitatea sistemelor informatice şi schimbul de date interinstituţional se află în centrul preocupărilor noastre şi constituie subiecte ce comportă ample dezbateri de ordin legislativ, tehnic, organizaţional şi strategic. Normele de referinţă pe care le supunem astăzi dezbaterii stabilesc condiţiile şi termenii de conformitate sub forma unui nucleu tehnic şi semantic comun, la care autorităţile si institutiile publice trebuie să se alinieze, în conformitate cu Legea nr 242/2022", a spus Dragoş-Cristian Vlad, preşedintele ADR.
La rândul său, în calitate de project manager al proiectului, Alina Pârâială a precizat că, în contextul obiectivelor ambiţioase şi măsurabile ale Deceniului digital al Europei, interoperabilitatea sistemelor informatice se poziţionează în centrul eforturilor intra şi interinstituţionale şi în corelaţie directă cu numeroase alte demersuri de politică publică ce compun viziunea de e-guvernare a României pe termen lung, printre care: dezvoltarea competentelor digitale ale angajaţilor din administraţia publică, consolidarea maturităţii digitale a instituţiilor publice, furnizarea de servicii publice digitale, precum şi o mai bună cunoaştere şi adopţie a tehnologiilor inovative în economie şi societate, interoperabilitatea fiind totodată o precondiţie pentru facilitarea procesului de transformare digitală a administraţiei publice centrale şi locale.
Contribuţiile reprezentanţilor instituţiilor care administrează registre de bază, respectiv ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Educaţiei, Ministerului Justiţiei, Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Oficiului Naţional pentru Registrul Comerţului, Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, precum şi ai Autorităţii pentru Digitalizarea României şi ai Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, care au fost expuse în cadrul atelierului de lucru, vor fi integrate în conturarea reperelor normative şi tehnice pentru implementarea interoperabilităţii sistemelor informatice din administraţia publică centrală şi locală din România, se mai menţionează în comunicat.
Evenimentul face parte dintr-un proiect amplu pe care Autoritatea pentru Digitalizarea României îl implementează, denumit "Cadru strategic pentru adoptarea şi utilizarea de tehnologii inovative în administraţia publică 2021-2027 - soluţii pentru eficientizarea activităţii", cofinanţat din Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, SIPOCA 704.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
BNR: România rămâne pe ultimul loc în UE la intermediere financiară
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în funcție de ponderea creditului neguvernamental în PIB, indicatorul situându-se la 22%, față de media europeană de 66%, potrivit Raportului asupra stabilității financiare al BNR. 'România continuă să se situeze pe ultima poziție în Uni
BNR: Litigiile generate de amenzile privind ROBOR pot depăși valoarea sancțiunilor aplicate băncilor
Litigiile care ar putea fi inițiate de clienții băncilor în urma amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței în cazul ROBOR ar putea genera pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul sancțiunilor, avertizează Banca Națională a României în Raportul asupra stabilității financiare publicat luni. Potrivit raportul
MMAP: Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în condiții similare cu cele din 2025
Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în formatul similar cu programul care a funcționat în ultima sesiune dedicată persoanelor fizice din anul 2025, iar bugetul total alocat se ridică la 300 de milioane de lei, a anunțat luni Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Astfel, introducerea noilor criterii privind
BNR: Creditele neperformante ale companiilor au urcat la 5,6%, în martie 2026
Calitatea portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare s-a deteriorat, rata creditelor neperformante (NPL) urcând la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce pe segmentul populației aceasta s-a îmbunătățit, arată Raportul asupra stabilității financiare publicat l
BNR: Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin ridicate, pe fondul dezechilibrelor interne și al tensiunilor geopolitice
Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin la un nivel ridicat, similar evaluărilor din raportul anterior, pe fondul persistenței dezechilibrelor și vulnerabilităților interne, precum și al amplificării tensiunilor geopolitice la nivel global, potrivit Raportului asupra stabilității financiare din iunie 2026, publicat luni de Banca Națională a Români
Transformările din industria auto impun reevaluarea politicilor de prețuri de transfer (opinie)
Tranziția către vehicule electrice, volatilitatea costurilor și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare impun reevaluarea periodică a politicilor de prețuri de transfer și a modului în care sunt distribuite funcțiile, riscurile și profiturile în cadrul grupurilor multinaționale, potrivit unui material de opinie publicat de Deloitte România.
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni peste 1,575 miliarde lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 1,575 miliarde lei de la bănci, prin două emisiuni de titluri de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Astfel, MF a atras 463,3 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu o maturitate reziduală la 106 luni, la un randament mediu de 6,65% pe an.
Dăianu: Nu modelul de creștere este vinovat pentru dezechilibre, ci erorile de politici macroeconomice și calitatea instituțiilor
Dezechilibrele macroeconomice ale României sunt cauzate de erori de politici macroeconomice și de slăbiciunea instituțiilor, nu de modelul de creștere economică, iar aderarea la zona euro nu este posibilă atât timp cât România înregistrează deficite mari, afirmă președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-un material de op
Sindicaliști feroviari, despre măsura de colectare a sesizărilor online: Investițiile au fost amânate ani la rând, iar subfinanțarea a devenit o constantă
Problemele din sistemul feroviar sunt cauzate de lipsa investițiilor și de subfinanțarea cronică, nu de activitatea salariaților, iar realitatea căii ferate nu poate fi înțeleasă doar prin sesizările transmise online de călători, susțin reprezentanții Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane. Luni, ministrul interimar al
Bulgaria și România, țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în luna mai
Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au crescut atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană (UE) în luna mai, însă România se numără printre statele membre cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform acestor date,
Loteria Română: A fost câștigat premiul de categoria I de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică
Premiul de categoria I în valoare de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică a fost câștigat, a anunțat, luni, Loteria Română. Biletul norocos a fost jucat la o agenție loto din Covasna. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică
România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE, în luna mai
Vânzările cu amănuntul au crescut în zona euro și în Uniunea Europeană în luna mai, însă România a avut cea mai puternică scădere a vânzărilor din blocul comunitar, în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform oficiului european, vânzările cu amănuntul au crescut cu 1,6% în zona eur
Digitalizarea fiscală ar putea extinde controalele în zona salarizării (analiză)
Companiile ar trebui să acorde o atenție sporită proceselor de salarizare, în condițiile în care digitalizarea fiscală ar putea extinde cerințele de raportare și verificare și în această zonă, potrivit unei analize realizate de EY România. 'După SAF-T, e-Factura și e-Transport, companiile ar trebui să privească mai atent zona de sal
Petrescu: Listarea Electrica, un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală
Listarea companiei Electrica rămâne un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală și când statul, piața și reglementatorii lucrează în aceeași direcție, bursa poate deveni o formă de modernizare economică, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. &
Piața de fuziuni și achiziții din România a crescut la 5,2 miliarde euro în primul semestru (analiză)
Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat, în primul semestru al acestui an, 162 de tranzacții anunțate, cu o valoare de 5,2 miliarde de euro, în creștere cu 89% față de primul semestru din 2025, potrivit unei analize realizate de PwC România. Conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES, numărul tranzacțiilor a spori









