Un program de susţinere a montării de instalaţii pentru încălzire rezidenţială pe biomasă sau peleţi poate avea beneficii enorme pe plan economic, social şi de mediu, susţine preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului - Prolemn, Cătălin Tobescu.

"România are o mare oportunitate de a asigura securitatea energetică a cetăţenilor, concomitent cu accelerarea decarbonării sectorului energetic, reducerea costurilor şi eliminarea combustibililor fosili. Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn invită guvernanţii să demareze cât mai curând un program de susţinere a montării de instalaţii pentru încălzire rezidenţială pe biomasă sau peleţi, cu beneficii enorme pe plan economic, social şi de mediu. Deşi resursa lemnoasă - o resursă verde şi regenerabilă - este disponibilă local pe scară largă în România, iar sectorul industrial are din plin capacitatea de a valorifica această resursă pentru sectorul energetic, lipsa unor politici de sprijinire a instalaţiilor rezidenţiale sau comunitare întreţine sărăcia energetică a unei mari părţi a populaţiei. Autorităţile continuă să susţină proiecte pe combustibili fosili, să sprijine SACET-urile pe cărbune să achiziţioneze credite de carbon irosind astfel resursele pentru investiţii sau să promită utopice dezvoltări ale reţelei de gaze naturale sau instalaţii pe hidrogen, în loc să vadă oportunităţile aflate la îndemână", menţionează Tobescu, într-un comunicat de presă al organizaţiei pe care o conduce.

Conform estimărilor oficiale, raportate în Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER), potenţialul energetic al biomasei lemnoase şi agricole în România este mai mare decât potenţialul cumulat al resurselor hidroelectrice, eoliene, solare şi geotermale. Astfel, în mixul energetic al consumului naţional pentru producerea energiei termice, lemnul de foc şi alte tipuri de biomasă ocupă o fracţie de 42%, restul fiind împărţit între energie electrică (11%) şi combustibili fosili (gaze naturale, cărbuni, GPL etc.).

Din datele Prolemn reiese faptul că, în România, la ora actuală, 3,5 milioane de gospodării folosesc 12 - 14 milioane de tone lemn de foc/an, în sobe tradiţionale, cu randamente energetice scăzute. În acelaşi timp, ţara noastră produce 600.000 tone de peleţi, din care consumă doar 200.000 tone, restul fiind exportat.

"Atunci când se vorbeşte de securitate energetică, de eficienţă energetică, se ignoră faptul că în consumul energetic al unei gospodării consumul de energie termică este de 3-4 ori mai mare decât consumul de energie electrică. Pentru energie electrică există direcţii de acţiune, prin investiţiile în energie nucleară, solară, eoliană, centrale mari pe gaze pentru o perioadă de tranziţie. Pentru energia termică nu avem alternative. Extinderea reţelelor de gaze se realizează foarte încet şi cu costuri enorme. Hidrogenul verde este o poveste pe termen mediu şi lung. Sărăcia energetică înseamnă pentru gospodării lipsa alternativelor pentru energia termică, pentru încălzire (...) Biomasa reprezintă soluţia disponibilă imediat, bazată pe o resursă verde, locală, pentru decarbonare, reducerea costurilor şi securitate energetică. Un program naţional de instalare a centralelor pe peleţi, pentru încălzirea rezidenţială, are un raport cost/beneficii de 4-5 ori mai mari decât programele de instalare de panouri fotovoltaice", a afirmat Tobescu, la un eveniment de profil desfăşurat în judeţul Bistriţa-Năsăud.

Asociaţia Prolemn punctează faptul că multe ţări europene derulează programe naţionale de susţinere pentru montarea de instalaţii pentru încălzire rezidenţială pe biomasă sau peleţi, iar suportul oferit poate fi consistent, cu o finanţare de 4.000 - 5.000 de euro/proiect, însă susţinerile pot ajunge şi la 7.500 de euro (în Austria) sau chiar 15.000 de euro (în Letonia).

"Pe energie solară, prin Programul Casa Verde Fotovoltaice se acordă o finanţare de 20.000 lei, echivalentul a aproximativ 4.000 de euro, pentru o capacitate bazată pe panouri solare de 3 kWh. Panourile solare furnizează energie electrică doar când este soare. În calculele uzuale se consideră 1.000 de ore/an. Deci cu o investiţie de 4.000 de euro obţinem 3 MWh energie electrică/an. Cu aceeaşi 4.000 de euro într-un program de instalare centrale termice pe peleţi, instalăm o centrală termică cu putere de minimum 20 kWh, care funcţionează permanent în anotimpul rece şi poate furniza şi apa caldă. Aceasta ar putea funcţiona minimum 4.000 de ore/an, cu o putere generată medie anual de minimum 20 MWh/an pentru o gospodărie. Aport de securitate energetică de 6-7 ori mai mare cu aceeaşi investiţie, în favoarea centralelor pe peleţi. Beneficiile de reducere a costurilor pentru gospodărie sunt mult mai mari prin susţinerea instalării centralelor pe peleţi. Şi concomitent mai mult decât dublăm eficienţa energetică a utilizării resursei de lemn, de la 30% în sobe tradiţionale la 90% în peleţi", explică Tobescu.

Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non-profit care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicaţii industriale. Constituită în anul 2020, organizaţia are în prezent 37 de membri - companii din industria de prelucrare a lemnului. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)