A cincea ediţie a Salonului Vinurilor "Millésime" a fost deschisă oficial vineri în Cetatea Oradea, cu participarea a 24 de crame din România, peste 200 de vinuri, un atelier de Fetească albă cu degustări comparative din toată România, cu lucrări de pictură naivă cu tematică şi vânzare.

"Prin atelierul de Fetească albă avem degustări comparative la Feteştile albe din întreaga ţară, ca tehnologii şi abordări. Vrem să revitalizăm puţin acest soi, să-l aducem în faţa consumatorului, pentru că dacă nu vom avea consumatori educaţi care să-l preţuiască şi să-l plătească, nu vom avea un soi de excepţie pentru România. De ce? Feteasca albă derivă, practic, din Feteasca neagră. Se pare că este o variaţie mugurală. Şi din Feteasca albă avem Feteasca regală. Cele trei Feteşti au o legătură apropiată de rudenie. Şi asta o putem face degustând comparativ aceste Feteşti," a declarat preşedintele Asociaţiei Millesime, Dorin Popa.

Pe lângă cele 24 de crame româneşti mai expun vinuri străine o singură cramă din Italia şi una, ReWine, din Oradea, partener pentru masterclassul de vinuri californiene. Bihorul este reprezentat de două crame în salon, anume Cramele Corbuţ, din Diosig şi Cramele Darabonţ.

"Vârful de lance al Cramei Corbuţ este roséul Anastasia, premiat cu aur la Concursul Poveşti cu vinuri româneşti, organizat de BASF. Noi zicem că este un vin reprezentativ pentru Bihor, nu doar pentru cramă. E un cupaj de Fetească neagră, cu Merlot şi Cabernet şi reflectă foarte bine terroirul, fiind un vin proaspăt, plăcut. Noi îl recomandăm cu încredere. Asta nu înseamnă că celelalte vinuri nu sunt foarte bune, dar noi pe acesta îl considerăm vedeta cramei," a declarat, pentru AGERPRES, reprezentantul cramei, Remus Roşca.

Crama Corbuţ mai oferă vinuri albe, zona Bihorului având tradiţie mai ales în vinuri albe, un cupaj Alb de Diosig, creat în acest an, un vin nou lansat pe piaţă, perfect pentru vară: prietenos, fresh. Mai produc un singur vin roşu, numit Romul, un cupaj din Fetească neagră, Merlot ş Cabernet, făcut cu struguri din zona Miniş.

În plină dezvoltare, podgoriile Corbuţ de la Diosig au în prezent 9,8 hectare pe rod, o cramă boutique, dar datorită succesului vinurilor, au mai fost plantate şase hectare. Ca proiect de viitor se va construi un conac pentru turismul viti-vinicol, în satul Ianca, de lângă Diosig, care va putea primi turişti pentru degustări.

Asociaţia pentru Cultura şi Civilizaţia Vinurilor organizează acest salon al vinurilor româneşti în perioada 9-11 iunie, în Galeria asociaţiei din Cetatea Oradea.

Vizitatorii celor trei zile de salon vor putea admira şi cumpăra 24 de picturi naive, în prima expoziţie cu tematica "vie şi vin" numită "Vin' la cultură", dar descrisă şugubăţ ca "expoziţie de artă naivă de origine controlată", sintagmă folosită în cazul vinurilor unei anumite regiuni.

Alături de Dorin Popa, preşedintele Asociaţiei de Artă Naivă din România, orădeanul Mircea Stroe a afirmat, mai mult sau mai puţin în glumă, că artiştii care sunt prieteni cu vinul de calitate au inspiraţie mai puternică şi sunt mai creativi decât alţii, neprieteni cu licoarea lui Bachus. "Aşa cum vinul te predispune la veselie şi arta naivă te bucură, încântă sufletul şi te înveseleşte. Sper ca această expoziţie să aibă o viaţă îndelungată în cadrul salonului de vinuri," a spus Mircea Stroe.

În ton cu expoziţia de artă naivă, Casele de vinuri Cotnari au venit cu gama "Naiv", un brand lansat în august 2022, cu cinci vinuri realizate din soiuri de struguri româneşti: trei albe, un rosé şi un roşu, toate în varianta sec. Etichetele sunt picturi naive, realizate de Bianca Culuş şi aduc omagii unor vinuri speciale: Fetească Albă, Grasă de Cotnari, Tămâioasă, Busuioacă şi Fetească neagră, doar soiuri autohtone. În plus, au adus şi două spumante Millésime, a precizat reprezentanta Casei de vinuri Cotnari pe partea de vest a ţării, Adelina Şuta.

Vizitatorii care doresc să facă un cadou aparte altor pasionaţi ai domeniului au ocazia să cumpere din salon o serie de hărţi viti-vinicole, primele nouă modele de hărţi tipărite, fie pe ansamblul ţării, fie de detaliu, pe regiuni.

"Am transformat legile şi caietele de sarcini în informaţie cartografică. Arealul unei podgorii este foarte clar stipulat în lege, ordinul 1205, de exemplu, şi georeferenţiate, au apărut variantele de hărţi. După care adăugăm detalii: cramele cu poziţionări precise, soiuri, plantaţii etc.," a declarat pentru AGERPRES Iulian Bărbuceanu, autorul Atlasului Vinului Românesc.

Cele cinci masterclassuri anunţate pentru sâmbătă şi duminică sunt deja la capacitate, având numărul maxim de înscrieri, respectiv câte 40 de pasionaţi de vin care îşi vor putea upgrada cunoştinţele şi vor avea ocazia să guste vinuri de top în ediţii ultralimitate.

"Masterclassul este o formă de educare puţin mai elitistă. Pentru asta trebuie să ai oameni care ştiu câte ceva despre vinuri, care au o bază pe care să clădim. Avantajul nostru este că avem peste 700 de absolvenţi ai cursului de cultura şi civilizaţia vinului în Oradea şi, în consecinţă, şi interes pentru abordări superioare, cu mai multă încărcătură ştiinţifică şi o poveste mai complicată. Pe lângă orădeni, s-au înscris şi alţii din Timişoara, Satu Mare şi Cluj. Din păcate trebuie să limităm numărul de participanţi pentru că nu avem spaţiu suficient. Dar şi la salon am fost nevoiţi să refuzăm zece crame româneşti pentru că nu am avut loc. Ne gândim să ne mutăm la anul într-un spaţiu şi mai generos," a precizat organizatorul evenimentului, Dorin Popa.

Potrivit acestuia, la ediţia de anul trecut au fost circa o mie de persoane interesate.

Ziua de sâmbătă are în program trei masterclassuri susţinute de Dorin Popa, despre soiul Fetească Albă, Dan Balaban, de la Davino, "unul dintre cei mai valoroşi producători din România în competiţia calităţii, creator de branduri emblematice", potrivit organizatorilor, şi Ovidiu Bozga, de la ReWine, despre Vinurile din California, "o altă faţă a Americii viti-vinicole".

Pasionaţii de domeniu vor avea ocazia, duminică, să participe la alte două masterclassuri, susţinute de Szakacs-Orha Imre, primul trainer WSET (The Wine & Spirit Education Trust) din România, şi de Narcis Georgiu, somelier la Cramele Recaş, reîntors acasă după 7 ani în Franţa în restaurante cu stele Michelin.

Deschis la ora 16, salonul vinurilor a înregistrat vineri într-o oră circa 200 de vizitatori, care au venit de la prima oră a evenimentului.

Preşedinta Summit Agro România, Bulgaria, Adria şi Republica Moldova, Patricia Ştirbu, a declarat, pentru AGERPRES, că au dorit să susţină financiar organizarea Salonului vinurilor Millésime, la a cincea ediţie, locul unde se întâlnesc "cei mai importanţi producători de vinuri din România", care în ultimii ani s-au dezvoltat foarte frumos şi câştigă concursuri interne şi internaţionale.

"Ne fac cinste în lume. Noi ne ocupăm în România de peste 25 de ani să aducem tehnologia japoneză la poarta fermierilor români, le sprijinim, printre altele, producţia de struguri, implicit şi vinurile din România. Considerăm, ca parte din responsabilitatea noastră socială, să contribuim la aceste evenimente deosebite organizate în Cetate de Asociaţia pentru cultura şi civilizaţia vinului, condusă de domnul Dorin Popa, care în ultimii 15 ani a format în Oradea o comunicate de cunoscători ai vinului, oameni pasionaţi care pot să aprecieze calitatea şi diversitatea vinurilor româneşti", a afirmat Patricia Ştirbu. AGERPRES/(A - autor: Eugenia Paşca, editor: Antonia Niţă, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Foto: (c) Eugenia Paşca/AGERPRES

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO