Trecerea de la preţurile plafonate stabilite administrativ la cele de piaţă nu se poate face peste noapte, astfel că ieşirea din schemele de plafonare nu trebuie să aibă loc fără un mecanism eficient de protejare a consumatorilor vulnerabili, a declarat Dana Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), pentru AGERPRES.

Reacţia vine după ce Comisia Europeană (CE) a anunţat luni că a decis să nu prelungească măsurile de sprijin pentru energie, introduse anul trecut, destinate să contracareze impactul preţurilor crescute, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a dus la explozia preţurilor la petrol şi gaze.

Măsurile au contribuit la calmarea pieţelor de energie din Europa, a informat Executivul comunitar.

"Protecţia clienţilor faţă de fluctuaţiile din piaţă induse de criza energetică şi contextul geopolitic a fost esenţială, dar trebuie să pregătim şi revenirea la regulile normale de piaţă. Aproape jumătate din preţul final al energiei electrice reprezintă costul cu achiziţia "mărfii", iar pentru gazele naturale procentul urcă la 60%. Dacă preţurile pentru achiziţia energiei de pe pieţele angro se menţin pe acest trend descrescător, noi credem că nu va mai fi nevoie de plafonarea preţurilor la clienţii finali. Totuşi, trecerea de la preţurile plafonate stabilite administrativ la cele de piaţă nu se poate face peste noapte", a explicat Dana Dărăban.

În opinia sa, piaţa trebuie pregătită din timp, iar măsurile legislative trebuie să fie cunoscute şi implementate astfel încât să nu genereze sincope nedorite şi să ofere clienţilor şi operatorilor din piaţă timp să se adapteze.

"În acelaşi timp, ieşirea din schemele de plafonare nu trebuie să aibă loc fără un mecanism eficient de protejare a consumatorilor vulnerabili. Măsurile de protecţie trebuie să fie cunoscute, dirijate doar către cei care sunt în această situaţie şi proporţionale cu nevoile acestora", a menţionat reprezentanta ACUE.

În context, Federaţia arată că a susţinut în mod constant că măsurile de intervenţie trebuie să fie temporare, adaptate contextului pieţei şi orientate către clienţii vulnerabili.

Conform sursei citate, pentru pregătirea tranziţiei către revenirea la piaţa liberă sunt esenţiale cel puţin trei elemente. Unul dintre acestea se referă la o discuţie aplicată cu instituţiile responsabile, în sensul definirii şi implementării unei platforme actualizate, care să permită identificarea în timp real a persoanelor afectate de sărăcie energetică.

Un alt element vizează recuperarea cu celeritate a întârzierilor la decontarea sumelor datorate furnizorilor de energie care au prefinanţat diferenţele dintre plafonul aplicat clienţilor şi preţul real. În acest moment sunt întârzieri semnificative pentru decontarea sumelor. "Furnizorii au restanţe importante neachitate pentru anul 2022, deşi am ajuns deja în luna iunie 2023. Această situaţie creează o problemă serioasă de lichiditate pentru operatorii din piaţă", precizează sursa citată.

De asemenea, programele de eficientizare a consumului prin eliminarea risipei de energie trebuie continuate şi chiar accelerate.

Conform Comisiei Europene, preţurile la electricitate au scăzut acum la mai puţin de 80 euro/MWh, în timp ce preţul gazelor s-a stabilizat, astfel încât majorarea preţurilor energiei electrice din 2022 este considerată "mai puţin probabilă să aibă loc în următoarea iarnă".

De asemenea, unele aspecte ale măsurilor de sprijin pentru preţurile la energie sunt incluse în propunerile CE pe termen mai lung de ajustări structurale ale pieţei de electricitate.

Acele propuneri sunt menite să sporească utilizarea contractelor de energie cu preţ fix, să protejeze consumatorii de creşterile de preţ şi să accelereze tranziţia la energia regenerabilă, a precizat Comisia Europeană. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)