Pilonul II a colectat în 15 ani contribuţii brute totale în valoare de 84,2 miliarde de lei (16,9 miliarde euro) şi a realizat plăţi totale de peste 1,4 miliarde de lei către un număr total de circa 108.000 de beneficiari (participanţi şi moştenitori), susţin reprezentanţii Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

"Pilonul II de pensii private obligatorii din România a aniversat în cursul lunii mai 2023 primii 15 ani de activitate, cu rezultate investiţionale remarcabile. După 15 ani de funcţionare (20 mai 2008 - 22 mai 2023), fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la un număr total de peste 8 milioane de participanţi, în timp ce activele nete aflate în administrare au depăşit 107,7 miliarde lei (circa 21,6 miliarde euro), un maxim istoric pentru sistem", se menţionează în comunicat.

De la lansarea sistemului şi până în prezent, randamentul mediu anualizat al fondurilor de Pilon II a fost de 7,41%, comparativ cu o rată medie anuală a inflaţiei de 4,38% pentru aceeaşi perioadă. În termeni monetari, câştigul total realizat de fondurile de pensii în beneficiul românilor, net de toate comisioanele, este de 24,85 de miliarde de lei (5 miliarde de euro).

"La 15 ani de la lansarea pensiilor private obligatorii, în 2023 vedem dovezile rezilienţei sistemului. Pe de o parte avem recuperarea în totalitate a scăderilor din 2022 cauzate de evoluţiile negative ale titlurilor de stat şi burselor, iar pe de altă parte, o accelerare semnificativă a plăţilor în primul trimestru al acestui an, care sunt cu 58% mai mari decât în perioada similară a anului trecut. După 15 ani, putem sărbători aniversarea unei poveşti de succes, care, din păcate, nu a fost utilizată la nivelul planificat iniţial", a precizat Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al APAPR.

În prezent, Pilonul II a ajuns la cel mai redus nivel de comisioane din întregul sau istoric, extrem de competitiv inclusiv prin comparaţie cu sistemele similare. În 2022, nivelul mediu anual de comisionare la nivelul întregului sistem a fost de 0,36% din activul mediu anual, indice de cost calculat conform practicilor internaţionale.

În Uniunea Europeană, 13 dintre cele 27 de state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semiobligatorii: Bulgaria, Croaţia, România, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Olanda, Suedia. În toate celelalte 14 state UE funcţionează sisteme de pensii private voluntare.

În OCDE, organizaţie la care România este candidat pentru a deveni stat membru, 22 din cele 38 state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semi-obligatorii. Sisteme de pensii private obligatorii există în Australia, Chile, Costa Rica, Columbia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Israel, Letonia, Mexic, Olanda, Norvegia, Suedia, Elveţia. Sisteme de pensii private cu caracter semi-obligatoriu există în Estonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Turcia, Marea Britanie, Noua Zeelandă.

În unele cazuri, angajatorii sunt obligaţi să-şi înroleze automat salariaţii în fonduri de pensii private, cu posibilitatea acestora de a renunţa în anumite condiţii. În alte cazuri, obligativitatea vizează doar anumite categorii de salariaţi (exemplu: sectorul public, profesiile cu condiţii grele de muncă, profesiile liberale etc.). În toate celelalte 16 state OCDE funcţionează sisteme de pensii private voluntare.

"Având în vedere lansarea tardivă comparativ cu celelalte ţări din Europa Centrale şi de Est, fondurile de Pilon II din România sunt încă extrem de subdezvoltate conform standardelor europene şi internaţionale", se menţionează în document.

Totodată, nivelul de economisire pe termen lung al populaţiei României este în prezent extrem de redus, cu implicaţii majore asupra nivelului de trai la pensionare.

Potrivit unui sondaj de opinie derulat în toamna lui 2022 de institutul de cercetare sociologică ISRA Center la solicitarea APAPR, românii îşi doresc pensii duble faţă de ce poate oferi în prezent sistemul de pensii de stat, deşi majoritatea covârşitoare a populaţiei nu economiseşte şi recunoaşte că nu are niciun ban pus deoparte în vederea pensionării.

Conform APAPR, peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România, contribuind la finanţarea datoriei publice, la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă.

În prezent, fondurile de pensii private de Pilon II sunt principalul investitor instituţional din ţară. La Bursa de Valori de la Bucureşti, fondurile de pensii de Pilon II au o prezenţă puternică, cu plasamente de aproape 5 miliarde euro, adică aproximativ un sfert din acţiunile tranzacţionate liber, respectiv din lichiditatea pieţei. Peste 30 de companii româneşti beneficiază de finanţare graţie implicării Pilonului II, iar instituţiile pieţei au avut de câştigat în tot acest timp, odată cu creşterea calităţii guvernanţei corporative.

De asemenea, prin achiziţiile de titluri de stat, fondurile de pensii private de Pilon II sunt printre cei mai mari finanţatori ai datoriei publice a României, alături de sistemul bancar. Fondurile de pensii deţin circa 9% din datoria publică a României.

"Planul National de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), derulat de Guvernul României în parteneriat cu Uniunea Europeană, reprezintă cea mai puternică ancoră de stabilitate şi dezvoltare pentru Pilonul II de pensii private. De aceea, reformele cuprinse în PNRR şi care vizează Pilonul II atât direct, cât şi colateral, reprezintă cele mai importante direcţii de urmat. Prioritatea o constituie creşterea contribuţiei aferente Pilonului II la 4,75% începând cu 1 ianuarie 2024, măsură deja adoptată în legislaţie, apoi cât mai rapid la 6%, nivelul avut în vedere la startul sistemului. În acelaşi timp, este importantă reintegrarea în sistem a salariaţilor din construcţii, agricultură şi industria alimentară, care în prezent sunt exceptaţi de la obligaţia contribuţiei la Pilonul II până în 2028 şi care, din acest motiv, îşi vor vedea pensiile private diminuate", se precizează în comunicatul APAPR.

De asemenea, continuarea digitalizării operaţiunilor şi interacţiunii dintre administratori şi participanţi, precum şi flexibilizarea restricţiilor investiţionale pe termen mediu şi lung reprezintă alte direcţii prioritare în dezvoltarea Pilonului II de pensii. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)