Stocul de masă lemnoasă pe picior, în pădurile României, este de 2,3 miliarde metri cubi, iar paradoxul românesc este că, deşi producem de trei ori mai mult decât consumăm, ne confruntăm în continuare cu sărăcia energetică, arată o analiză a Asociaţiei Industriei Lemnului (AIL) - Prolemn.

În luna aprilie a acestui an, Prolemn a invitat reprezentanţii sectorului să răspundă la un chestionar privind situaţia actuală. La sondaj au răspuns 146 de persoane, reprezentând agenţi economici care activează în silvicultură, prelucrarea primară a lemnului, fabricarea mobilei, dar şi din instituţii şi autorităţi publice sau ONG-uri.

Potrivit cercetării, 88% dintre respondenţi sunt de părere că sectorul lemnului din România traversează o perioadă de criză, generată de o combinaţie de factori: preţurile prea mari pentru sortimentele industriale de lemn şi volumul redus al ofertei; costurile de producţie din ce în ce mai ridicate, ca urmare a creşterii preţurilor tuturor inputurilor (utilităţi, forţă de muncă, materie primă); reducerea cererii agregate pe piaţa internă şi internaţională.

"Acest cumul de factori a generat o furtună perfectă, care a oprit deja o treime din producţia industrială şi a ridicat preţurile cu aproape 70% în ultimii doi ani. Poate cel mai clar indicator a fost criza lemnului de foc din sezonul rece 2022-2023. În contextul lipsei de resursă şi a preţurilor necompetitive pe piaţa internă, OUG 134/2022 prin care preţurile lemnului de foc au fost plafonate a generat imediat penurie în piaţă, a creat condiţii pentru comerţ ilicit într-un domeniu vulnerabil, a dus la o recrudescenţă a tăierilor ilegale pentru asigurarea confortului termic al populaţiei - peste 3,5 milioane de gospodării depind de lemn pentru încălzire în România. Paradoxul românesc: producem de trei ori cât consumăm, dar ne confruntăm cu sărăcie energetică. Jumătate din gospodării depind de lemnul de foc şi nu au alternative - de 30 de ani se vehiculează soluţii bazate pe gaze naturale sau, mai nou, alte surse regenerabile, dar investiţiile în comunităţile rurale lipsesc aproape cu desăvârşire", este de părere preşedintele Prolemn, Cătălin Tobescu.

În viziunea specialistului, piaţa lemnului din România este extrem de distorsionată, în condiţiile în care pe plan local se produc 600.000 de tone de peleţi anual, iar consumul intern este de aproximativ 200.000 de tone.

"Posibilitatea la nivel naţional este de cel puţin 25-26 de milioane de metri cubi anual, dar recolta se plasează în jurul cifrei de 19 milioane de metri cubi. Sunt blocaje administrative care îngreunează accesul proprietarilor de păduri la uzufructul proprietăţii lor, sunt decizii ale executivului care afectează activitatea, avem tranziţia la lemn fasonat care se desfăşoară cu mare încetineală. Principalul administrator de păduri, RNP - Romsilva, a redus volumul de masă lemnoasă pus pe piaţă faţă de posibilitatea stabilită de amenajamentele silvice, iar preţurile de pornire la licitaţiile RNP nu respectă preţurile de referinţă - au ajuns la un maxim istoric, cu o creştere de 150% faţă de 2022 şi de aproape 280% faţă de 2021. De aceea, preţurile din România sunt extrem de necompetitive raportat la piaţa europeană: buşteanul de gater de fag în Franţa, sortat şi livrat în fabrică, are un preţ de 80 - 85 de euro/mc, acelaşi preţ cu cel achiziţionat pe picior în România, volum brut, înainte de a fi exploatat şi sortat. Buşteanul de gater de fag sortat are preţuri de peste 120 de euro/mc. Aceste preţuri enorme şi lipsa lemnului acolo unde este mare nevoie de el nu doar fac industria românească mai puţin competitivă, ci anulează eforturile de combatere a tăierilor ilegale prin susţinerea unei pieţe pentru comerţul ilicit cu lemn", subliniază Tobescu.

Datele Prolemn relevă faptul că, în România, stocul de masă lemnoasă pe picior este de 2,3 miliarde metri cubi, în timp ce suprafaţa pădurilor se află pe un trend ascendent. Cu toate acestea, deşi se produce de trei ori mai mult lemn decât se consumă, populaţia continuă să se confrunte cu sărăcie energetică. "Jumătate din gospodării depind de lemnul de foc şi nu au alternative - de 30 de ani se vehiculează soluţii bazate pe gaze naturale sau, mai nou, alte surse regenerabile, dar investiţiile în comunităţile rurale lipsesc aproape cu desăvârşire", consideră organizaţia profesională.

Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non-profit, constituită în 2020 şi care are, în prezent, 35 de membri - companii din industria de prelucrare a lemnului. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Bănciulea, editor online: Ady Ivaşcu)