Valoarea medie lunară a beneficiilor extra-salariale acordate în România, în 2022, a crescut cu 11% faţă de anul anterior, până la 696 lei/lună pentru fiecare angajat, arată rezultatele unui studiu de specialitate, publicat luni.

Conform ediţiei a VI-a a cercetării anuale Benefit, realizat de Edenred România, topul celor mai dorite beneficii extra-salariale, în anul 2022, a rămas acelaşi ca în anul precedent, înregistrând însă creşteri semnificative la nivel de preferinţe în rândul angajaţilor: cadourile - beneficii în natură (28%, cu o creştere de 44% faţă de 2021), turismul intern, prin voucherele de vacanţă (25%, +50%) şi cadourile oferite pentru ocazii speciale (15%, +39%).

În acelaşi timp, un beneficiu preferat de angajaţi este reprezentat de telemuncă, fiind folosit şi pentru plata utilităţilor. Topul citat exclude cardul de masă, care rămâne în continuare beneficiul numărul 1 preferat de angajaţii din România.

Studiul de specialitate relevă faptul că toate sectoarele de activitate din România au înregistrat creşteri în ceea ce priveşte bugetele de beneficii flexibile oferite angajaţilor.

Astfel, pe primul loc se clasează companiile din zona serviciilor financiare, cu un buget mediu acordat de 792 lei/lună/angajat, fiind sectorul cu cea mai mare creştere comparativ cu 2021, când bugetul mediu lunar alocat era de 622 lei/angajat. Pe locul doi, la fel ca în 2021, sunt companiile din IT & software, care au înregistrat o creştere a bugetului mediu lunar alocat de la 676 lei/angajat la 726 lei/angajat, iar poziţia a treia revine companiilor de servicii, unde angajatorii au alocat un buget mediu de 723 lei/lună/angajat.

Pe ultimele locuri se clasează companiile din construcţii, cu o medie de 408 lei/lună/angajat, şi sectorul sănătate şi asistenţă socială, cu un buget mediu de 415 lei/lună/angajat.

Potrivit sursei citate, angajaţii din sectorul finanţe & servicii accesează lunar, în medie, un număr de 3,3 beneficii flexibile, fiind urmaţi de cei din IT & software, cu o medie de trei beneficii flexibile, respectiv de angajaţii din producţie şi industrie, cu o medie de 2,3 beneficii flexibile.

În ceea ce priveşte flexibilitatea beneficiilor, clasamentul este condus de Millenials (1981-1995), cu un număr mediu de trei beneficii, urmat de Generaţia X (1961-1980), cu 2,8 beneficii în medie, şi de Generaţia Z (>1995), cu un număr mediu 2,7 beneficii. Ultimul loc revine angajaţilor din generaţia Baby Boomers (1945-1960), cu o medie de 2,5 beneficii.

"În funcţie de generaţie, preferinţele privind beneficiile sunt diferite. În timp ce cardul de masă rămâne în continuare cel mai dorit beneficiu al tuturor angajaţilor români, Generaţia Baby Boomers şi Generaţia X preferă mai mult călătoriile prin accesarea beneficiilor din zona de turism (13,7%, respectiv 13,2%), dar prezintă interes şi spre sănătate şi planificarea pensiilor (4,9%, respectiv 5,5%). Millenials şi Generaţia Z se axează mai mult pe cadouri (13,1%, respectiv 14,1%), dar le place şi să călătorească (10,9%, respectiv 6,7%). Aceştia accesează, totodată, şi beneficii din zona de telemuncă (4,7%, respectiv 4,1%), ceea ce indică importanţa pe care a câştigat-o acest beneficiu în ultimul an, în contextul fenomenului global 'Marea Reaşezare' - The Great Reshuffle, care a determinat mulţi angajaţi să demisioneze sau să îşi caute un alt loc de muncă unde este permisă munca în sistem hibrid", se menţionează în studiul Edenred România.

În funcţie de gen, preferinţele în materie de beneficii sunt aproape aceleaşi, dar variază nivelul de accesare. Astfel, femeile prioritizează călătoriile (11,3%), cadourile (beneficii în natură - 10,5%, ocazii speciale - pondere de 8,3%) şi sănătatea (4,8%), în timp ce bărbaţii au ca priorităţi cadourile (beneficii în natură - cu 14,3%, ocazii speciale - cu 5,7%), călătoriile (10,2%) şi sănătatea (3,7%).

Edenred este lider de piaţă ca platformă digitală pentru servicii şi plăţi şi conectează 52 de milioane de utilizatori şi două milioane de comercianţi-parteneri prin intermediul a 950.000 de clienţi corporativi în 45 de ţări. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)