Băncile ar trebui să fie îngrijorate ca împrumuturile pe care le dau economiei verzi să nu devină neperformante, iar un control adecvat al costurilor ar trebui să ia în considerare nu numai cifra de afaceri, ci viabilitatea pe termen lung a proiectului, susţine Valentin Lazea, economist-şef la Banca Naţională a României (BNR).

"Băncile nu ar mai trebui să zică: "Sunt bani în economia verde, vă credităm pentru că sunt bani mulţi. Hai să facem cifra de afaceri mare şi nu ne interesează decât cifra de afaceri". Nu. Ele ar trebui să fie îngrijorate, băncile, ca aceste credite pe care le dau economiei verzi să nu devină neperformante, tocmai pentru că nu există un control adecvat al costurilor. Şi cum s-ar putea face un control adecvat al costurilor? Băncile ar trebui să poată, când analizează un proiect, să se uite nu numai la partea financiară, deci strict la cifre, ci şi să se uite la viabilitatea pe termen lung. Deci cât profit poate genera pe ciclul de viaţă al produsului şi de asemenea să se uite dacă cumva nu există alte soluţii tehnice mai puţin costisitoare. Deci acelaşi efect, dar cu soluţii tehnice mai puţin costisitoare", a declarat Valentin Lazea, la conferinţa "România - Banking & Business", organizată de Oxygen Events. .

El consideră că în acest context băncile ar trebui să aibă o cu totul altă abordare şi ar trebui să deţină un departament specializat, cu oameni care să poată discuta cu potenţialul beneficiar din industria verde.

"Sigur că acest lucru ar implica faptul ca băncile să aibă un departament specializat, de ingineri, de chimişti, de oameni de specialitate care să poată discuta cu potenţialul beneficiar din industria verde şi să-i spună: "Stai aşa, nu te grăbi să iei soluţia 'a' care e scumpă, ia soluţia 'b', care e mai puţin scumpă şi care îţi garantează ţie un profit, iar mie, băncii, îmi garantează că vei putea să rambursezi creditul. Sigur, asta înseamnă o cu totul altă abordare din partea băncilor. O schimbare a localizării dinspre cifră de afaceri şi profit şi atât înspre sustenabilitatea afacerii clientului şi, pe cale de consecinţă, spre propria sustenabilitate prin faptul de a nu avea credite neperformante", a explicat economistul-şef al BNR.

De asemenea, Lazea a subliniat că foarte multe industrii verzi, nu atât în România, cât în alte state din Europa, s-au dovedit a fi nerentabile, pentru că în amonte de aceste industrii verzi s-au dezvoltat alte industrii conexe, care produc inputuri pentru industriile verzi foarte scumpe. Specialistul BNR a dat ca exemplu palele de la centralele eoliene, care se fac din materiale scumpe, aliaje de titan, în loc să se facă din aluminiu sau materiale mai ieftine. Un alt exemplu oferit este din agricultură, unde se folosesc roboţi pentru a stropi culturile.

"Soluţiile astea scumpe, dacă nu există un control al costurilor, se întorc împotriva industriilor verzi, pentru că nu o să-ţi cumpere nimeni kilowatul, care costă dublu, pentru că s-a folosit titan şi nu ştiu mai ce, n-o să-ţi cumpere nimeni sparanghelul care costă 5 euro legătura, ş.a.m.d. Deci s-a constatat, repet, în Europa, că multe din aceste industrii suferă de pe urma inputurilor foarte scumpe şi ca rezultat au costuri foarte scumpe. Este treaba băncilor să controleze costurile? Părerea mea este că da, categoric este treaba băncilor şi este interesul băncilor", a afirmat Valentin Lazea.

Întrebat despre definirea creditelor verzi, Sergiu Oprescu, preşedinte executiv al Alpha Bank România şi director general al Reţelei Internaţionale Alpha Bank, a spus că ceea ce este verde ar trebui înţeles în acelaşi fel de către toate părţile interesate şi în aceeaşi măsură ar trebui să poată fi verificat uşor de acestea. Astfel, definirea şi taxonomia ar trebui să fie clare la nivelul Uniunii Europene. El a menţionat că orice întârziere în alinierea taxonomiei va avea impact asupra vitezei de implementare a Tranziţiei Verzi. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica,editor online: Adrian Dadârlat)