Educaţia financiară este foarte importantă în condiţiile în care, şi acum, 20% din impozite şi taxe încă se plătesc cu plăsuţa, stând la coadă în data de 25, a afirmat, marţi, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Lucian Heiuş.

"20% din impozitele şi taxele care se plătesc lună de lună -dacă luăm o medie de vreo 30-32 de miliarde de lei pe care-i încasăm lună de lună, 20% înseamnă vreo 7 miliarde de lei - încă se plătesc cu plăsuţa. Vine contribuabilul în data de 25 şi stă la coadă, parcă îi place să se chinuie, să stea la coadă, să plătească 500 de lei, 800 de lei, cât este, vorbim în general de contribuabili mici, la Trezorerie, cu acea plasă, având toate posibilităţile să facă plata. Dacă eşti persoană juridică trebuie să ai cont în bancă, plăteşti, n-ai nicio problemă, depui declaraţiile online, se poate face plata online. Dacă eşti persoană fizică avem dispozitive de plată cu cardul, şi o persoană fizică poate să aibă cont bancar, să-şi facă plata. Oameni buni, 20% din impozite şi taxe încă se plătesc cu plăsuţa stând la coadă în data de 25, fiind şi supăraţi că stau la coadă. Educaţia financiară este foarte importantă şi noi încercăm şi aici să facem nişte paşi. De asta am spus despre modernizarea ANAF, nu doar digitalizare, informatizare", a subliniat şeful Fiscului, care a participat la conferinţa CursDeGuvernare "Monitorul digitalizării şi ecosistemul IT din România".

Acesta a arătat că ANAF are protocoale semnate cu mai mult de şapte universităţi din România şi reprezentanţii instituţiei merg şi discută viitorilor absolvenţi (medici, profesori, economişti, jurişti) despre ce înseamnă educaţia financiară.

"Eu totdeauna am spus că pe lângă obligaţia legală de a-ţi plăti un impozit şi o taxă, este şi obligaţie morală pe care trebuie să o respectăm şi pe care trebuie s-o implementăm în mintea fiecăruia dintre noi. Chiar dacă de multe ori spunem domnule, dau mulţi bani la bugetul de stat, dar parcă statul nu foloseşte banii acolo cum aş considera eu, ca întreprinzător, să îmi ofere ceea ce eu îmi doresc. Da, este şi acest fenomen, dar nu întotdeauna adevărul e de partea unuia sau a celuilalt. Lucrurile sunt mult mai complexe. Cum, de asemenea, vin profesori care fac cursuri cu angajaţii Fiscului, de contabilitate, pe fiscalitate avem dezbateri foarte importante, deci cred că trebuie să ne schimbăm şi să ne adaptăm toţi. Societatea întotdeauna se schimbă mai repede decât ne schimbăm noi ca stat, dar şi în cadrul societăţii sunt unii care merg într-un ritm mai alert, sunt unii care trebuie cumva ajutaţi să ţină pasul cu ceea ce se întâmplă", a arătat Lucian Heiuş.

Pe de altă parte, acesta consideră că ANAF se modernizează, iar instituţia are în derulare multe programe şi proiecte pe segmentul de digitalizare şi informatizare.

"Digitalizarea este pe buzele tuturor, iar când discutăm despre digitalizarea sectorului de stat cred că ANAF este campion, nu ştiu dacă la digitalizare, dar cel puţin la faptul că a suscitat foarte mult interes ceea ce se întâmplă în ANAF în ultima perioadă. Eu prefer să spun că ANAF se modernizează, nu neapărat că se digitalizează sau informatizează, pentru că procesul prin care noi trecem este un proces mult mai complex şi care depăşeşte doar strict o problemă legată de subiectul pe care îl avem astăzi. Da, într-adevăr, avem foarte multe programe şi proiecte care sunt în derulare de acest segment de digitalizare şi informatizare", a arătat sursa citată.

Cele mai multe proiecte sunt finanţate prin PNRR şi sunt stabilite nişte termene foarte clare de implementat, iar unele dintre ele au fost implementate, sunt deja confirmate şi sunt auditate de către Comisia Europeană.

Un exemplu este logarea caselor de marcat la serverele ANAF, Heiuş precizând că sunt peste 640.000 de aparate de la care se primesc date în timp real. Un alt proiect închis este implementarea SAF-T (fişierul standard de control fiscal, n.r.) în cadrul căruia urmează ca de la 1 ianuarie 2024 toţi agenţii economici din România să depună acest fişier standard de control. Primii care l-au depus au fost marii contribuabili apoi cei mijlocii.

"Avem în plină dezvoltare două mari proiecte. Vorbesc de APIC (Administraţie Performantă prin Informaţie Consolidată, n.r.) şi de SFERA (Servicii fiscale eficiente pentru administraţie şi cetăţeni, n.r.) care sunt două proiecte foarte mari, care au termen de finalizare 31 decembrie 2025. Dacă vorbim de APIC, este o bază mare de date de informaţii pe care le vom folosi pentru a face analiza de risc şi pentru a putea să identificăm cu cât mai multă precizie locul, zona, momentul în care se produce evaziunea fiscală, să putem să intervenim cu echipele de inspecţie exact acolo unde este nevoie. Deci încercăm să direcţionăm resursa pe care o avem, care este limitată, exact acolo unde se produce evaziunea fiscală", a explicat Lucian Heiuş.

El a arătat, în context, că un prim pas a fost deja făcut prin modificarea Codului de procedură fiscală, în urma căreia de aproximativ o lună ANAF emite notificarea de conformare prin care informează contribuabilul ce riscuri a identificat în cazul său, iar dacă acesta vine şi le rezolvă nu mai începe inspecţia fiscală.

"Este un lucru extraordinar din punctul meu de vedere. Cred că acesta a fost cel mai important pas pe care l-am făcut anul trecut, reuşind să introducem această etapă premergătoare. Practic, astăzi un contribuabil care este corect nu va mai fi controlat niciodată. Un contribuabil la care apar nişte semne de întrebare primeşte această notificare şi dacă vine în 30 de zile cu contabilul, cu documente, clarifică cu colegii mei de acolo, de unde e el administrat, şi rezolvă problema, la fel. Nu va mai începe inspecţia fiscală niciodată parcurgând acest lucru, el poate să treacă şi într-o altă zonă, de risc mediu scăzut sau chiar deloc şi atunci automat şi rambursările de TVA şi tot modul în care este tratat este altfel", a mai explicat sursa citată.

Proiectul SFERA se referă la un program de gestionare a creanţelor fiscale ale persoanelor juridice, iar şeful ANAF şi-ar dori extinderea sa şi la persoane fizice.

"Nu vă ascund că eu îmi doresc să extind acest program şi să fie prinse şi persoanele fizice, el, pentru că acolo avem o mare program, existând un program informatic foarte vechi, gotica, ca care nu a funcţionat niciodată cum trebuie", a mai precizat preşedintele ANAF.

Totodată, el a arătat că ANAF vrea să se modernizeze şi în relaţia cu contribuabilul, anunţând că sunt şapte sau opt proiecte prin care se încearcă doar un contact în sistem online. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)