Ancorele pe care se bazează estimările bune privind economia României în contextul dat rămân absorbţia fondurilor europene şi implementarea Planului de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care vor finanţa investiţiile şi implicit vor consolida creşterea economică, consideră ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

Reacţia vine după ce Comisia Europeană a prezentat luni prognoza de primăvară, îmbunătăţind la 3,2% estimările privind creşterea economiei în acest an (faţă de 2,5% în prognoza de iarnă). De asemenea, potrivit CE, deficitul public se va situa la 4,7% în acest an, faţă de 5% cât estima anterior, rata şomajului va fi de la 5,4% (faţă de 5,8% în estimările din iarnă) iar ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 45,6% în anul 2023 (faţă de 47,3% estimările anterioare).

"Ancorele pe care se bazează aceste estimări bune pentru România în contextul dat rămân, în continuare, absorbţia fondurilor europene pe care le avem la dispoziţie din exerciţiul 2014-2020 şi din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 precum şi implementarea Planului de Redresare şi Rezilienţă care vor finanţa investiţiile şi implicit vor consolida creşterea economică. Aşa cum am anunţat încă din ianuarie (când spuneam că vom avea o creştere economică mai mare decât cea prognozată), prognozele se îmbunătăţesc pe măsură ce acţionezi credibil şi sustenabil. Două observaţii la prognoza CE de astăzi: în materie de deficit public ne menţinem însă angajamentul de a atinge un deficit de 4,4% în acest an şi acest lucru este foarte posibil dacă folosim la maxim ancorele de care am amintit mai sus, adică fondurile europene avute la dispoziţie. În ceea ce priveşte scăderea ponderii datoriei publice în PIB la 45,6% aceasta trebuie făcută, este în graficul estimat şi înseamnă consolidarea traiectoriei sustenabilă de reducere a datoriei publice a României", a precizat ministrul Finanţelor, pe pagina sa de Facebook.

Săptămâna trecută, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a publicat scenariul de primăvară, care menţine neschimbate estimările din versiunile de toamnă 2022 şi iarnă 2023 asupra evoluţiei produsului intern brut, operând ajustări descendente în ceea ce priveşte inflaţia pentru anul curent şi la nivelul anului următor.

Potrivit CNSP, avansul economic prevăzut pentru anul 2023, de 2,8%, este considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflaţii încă ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la îmbunătăţirea estimărilor.

Estimările de inflaţie pentru finalul anului au fost revizuite în scădere la 7,4%, de la 8%, pe fondul unei reduceri mai ample decât s-a prevăzut a cotaţiilor internaţionale pentru petrol şi pentru bunurile energetice. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)