Sumele încasate la Fondul de Tranziţie sunt mai mici decât necesarul de plată solicitat de furnizorii de energie şi atunci Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii vor putea să achite aceste sume din bugetul aprobat, chiar şi din creditele pe care le au pentru acţiuni programate la plată în trimestrul patru, iar fondurile vor fi completate la rectificare, a declarat, joi, Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

"Compensarea preţului la energie se face prin acel Fond de tranziţie care se se alimentează din supraimpozitul reglementat în Ordonanţa 27. În practică, în ultimele luni am constatat că sumele încasate în acel fond sunt mai mici decât necesarul de plată solicitat de furnizorii de energie. Ştiţi foarte bine că noi nu putem modifica bugetul până la prima rectificare bugetară, care de regulă are loc în luna august. Deci, nu avem un mecanism bugetar să majorăm cumva fondurile pentru acest Fond de tranziţie. Şi atunci am băgat această reglementare ca ordonatorii, cei doi, Ministerul Muncii şi Ministerul Energiei, să poată să achite şi din bugetul aprobat aceste sume. Da, într-adevăr, aceste ministere pot să spună că nu au fondurile necesare, dar evident că noi vom completa la rectificare", a explicat Pescaru la şedinţa Plenului Consiliului Economic şi Social pentru avizarea proiectului de OUG a Guvernului privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Secretarul de stat a dat ca exemplu, în cazul Ministerului Muncii, posibilitatea de a plăti de la titlul "Asistenţă socială", unde are prevăzută pentru tot anul o sumă de 48 de miliarde lei, din care poate plăti până la rectificare, ulterior urmând să îi fie reîntregite cheltuielile, pentru a nu exista probleme în asigurarea plăţii drepturilor de asistenţă socială.

Reprezentanta Confederaţiei Patronale Concordia, Alina Vereha, a anunţat, în cadrul şedinţei, că organizaţia va propune un aviz favorabil pentru proiectul de Ordonanţă, cu observaţii, îngrijorarea fiind legată de resursele financiare care nu sunt indicate de ordonanţă ca valoare, pentru plata furnizorilor de energie.

"Ne interesa şi întrebarea noastră concretă aici era, dacă sunt resurse identificate la cele două ministere ce pot merge către această cheltuială, pentru că, din avizul Ministerului Energiei, înţelegem că nu sunt alte resurse identificate în bugetul ministerului şi că ministerul are de plătit 1,3 miliarde de lei către furnizori. Nu ştim la Ministerul Muncii dacă s-au identificat sau nu resurse. Aşa că aş dori să vă întreb: care este analiza Ministerului de Finanţe şi, concret, care este valoarea fondurilor identificate la Ministerul Muncii sau poate au fost identificate şi există o soluţie şi la Ministerul Energiei", a spus Alina Vereha.

Secretarul de stat în MF a recunoscut că această soluţie este una de compromis şi există şi varianta de a fi eliminată integral această prevedere.

"Această soluţie într-adevăr este una de compromis. Avem varianta să eliminăm cu tot această prevedere. Ştiţi foarte bine că până acum nu am avut temei legal să plătim de la bugetul de stat aceste sume, pentru că, potrivit Ordonanţei, se plătesc numai din fondul de tranziţie, unde nu s-au strâns bani. Normal că, neavând temei legal, noi nu am putut să cuprindem în bugetul ministerelor sume cu această destinaţie. Deci, dacă ministerele identifică economii în buget sau pot să nu identifice, pot să plătească din credite, noi le-am creat temei legal să plătească din creditele pe care le au chiar şi pentru alte acţiuni, dar care să spunem că sunt programate la plată în trimestrul patru, astfel încât noi, prin rectificarea pe care o s-o facem în august să reuşim să acoperim această gaură produsă de plata acestor compensări. Ştiu, ne-a făcut Ministerul Energiei observaţii, deşi este co-iniţiator... Atunci, haideţi să eliminăm cu totul articolul şi am terminat orice discuţii şi observaţii pe această temă, pentru că noi nu aveam cum să prindem în buget bani atâta timp cât nu aveam temei legal", a precizat Daniela Pescaru.

Aceasta a adăugat că ea, personal a fost împotriva creării Fondului de tranziţie, dar "decizia s-a luat şi din păcate nu ne-a ajutat".

Potrivit datelor prezentate de ea, până pe 9 mai s-au încasat la Fondul de tranziţie 3,576 miliarde, bani daţi integral pentru compensarea furnizorilor.

La rândul său, Cătălin Niţă, director executiv la Federaţia Patronală Petrol şi Gaze, a subliniat că producătorii plătesc taxe şi impozite suplimentare, iar problema nu sunt banii la Fondul de tranziţie ci e una administrativă, a statului.

"Producătorii de ţiţei şi gaze plătesc impozit pe veniturile suplimentare din anul 2013 pentru acest motiv, să îi susţină pe acei consumatori care nu îşi pot permite să facă faţă preţurilor la energie.(...) Să nu rămână nimeni cu impresia că statul nu încasează, producătorii fug cu banii şi rămân furnizorii neplătiţi. Statul, prin mecanismele pe care le-a pus în vigoare, nu că nu colectează bine, nu îşi alocă resursele aşa cum trebuie", a punctat Niţă.

Conform proiectului Ordonanţei de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată luni seara pe site-ul Ministerului Finanţelor, se propune ca, în situaţia în care fondurile asigurate din Fondul de Tranziţie Energetică nu asigură plata integrală a cererilor de decontări de furnizorii de energie, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Energiei, să poată aloca, din bugetul propriu, fonduri pentru plata acestora.

"În cursul anului 2023, în situaţia în care fondurile asigurate din contul de disponibil prevăzut la art. 15 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările şi completările ulterioare, nu asigură plata integrală a cererilor de decontări transmise conform prevederilor legale în vigoare, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Energiei, pot aloca, din bugetul propriu, fonduri pentru plata acestora", se menţionează în proiect.

Acesta mai prevede că în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a OUG, se autorizează Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, "să efectueze virări de credite bugetare şi credite de angajament, în cadrul capitolului bugetar, între capitole bugetare şi între programe, peste limitele prevăzute, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate", în vederea asigurării fondurilor necesare prevăzute la art. 7 şi art. 7 1 din OUG 27/2022.

Într-o adresă către Ministerul Finanţelor, obţinută de AGERPRES, Ministerul Energiei semnalează că nu dispune de fonduri financiare care pot fi alocate în vederea punerii în aplicare a prevederilor Ordonanţei, al căror nivel se ridică la 1,338 miliarde lei. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)