Măsurile propuse prin noua Ordonanţă de Urgenţă pentru plata furnizorilor de energie reprezintă o recunoaştere a faptului că fondul din care statul decontează compensările nu este sustenabil, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Dana Dărăban, director executiv al Federaţiei Patronale a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie.

Potrivit acesteia, soluţia propusă "nu este una la modul real", întrucât cele două ministere de resort nu au fonduri suplimentare pe care să le aloce, chiar şi temporar.

"Ordonanţa propusă şi măsurile impuse sunt de fapt şi de drept o recunoaştere a faptului că modul în care se finanţează fondul din care statul decontează compensările nu este sustenabil. Asta este o recunoaştere, clar. Din nefericire, soluţia propusă nu este o soluţie la modul real, pentru că ministerele de resort nu au acele fonduri suplimentare pe care să le aloce, chiar şi temporar, către acest capitol bugetar. Noi aşa am înţeles din observaţiile Ministerului Energiei, care a spus foarte clar că nu are sume suplimentare pe care ar putea să le aloce nici temporar pentru plata acestor compensări", a explicat Dana Dărăban.

Ea a subliniat că în lipsa plăţilor către furnizori, aceştia vor fi în riscul de a nu mai putea asigura plăţile către distribuţie, transport, producţie, taxe şi accize, TVA etc.

"Deci, noi, cumva, din tot ceea ce colectăm de la client, plus diferenţa pe care trebuie s-o plătească statul, noi dăm banii înapoi. Este o foarte mică proporţie care rămâne la furnizor, reprezentând costul de furnizare, costul cu angajaţii şi sistemul de facturare", a punctat Dărăban.

Reprezentanţii ACUE semnalează, într-o postare pe pagina de Facebook a federaţiei, că noul proiect de Ordonanţă de Urgenţă (OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative) pune în real pericol funcţionarea întregului sistem energetic prin prevederea potrivit căreia Ministerele Muncii şi Energiei să utilizeze resurse bugetare inexistente pentru plata datoriilor angajate, tot de Guvern, prin schemele de plafonare.

"Sistemul energetic naţional a fost susţinut de furnizori, cu împrumuturi bancare, în baza reglementărilor şi angajamentelor Guvernului, care s-a angajat să returneze diferenţa dintre preţul de piaţă al energiei şi preţul plafonat, achitat de consumatori. În conformitate cu legislaţia emisă de Guvern, furnizorii au obligaţia de a achita în avans, integral sumele pentru achitarea energiei, la preţul pieţei, a transportului, distribuţiei, a serviciilor de sistem şi a tuturor taxelor. Diferenţa dintre suma reală plătită în piaţă şi suma plafonată (plătită de consumatori), avizată de ANRE, trebuia recuperată ulterior de la Ministerele Muncii (pentru consumatorii casnici) şi Ministerul Energiei (pentru consumatorii industriali). Furnizorii plătesc întregul lanţ de producţie şi primesc un tarif de furnizare plafonat şi el, prin legislaţie", explică reprezentanţii ACUE.

Ei subliniază că, în acest moment, decontările confirmate de ANRE şi în aşteptare la plată sunt abia la luna decembrie 2022, numai pentru plăţile datorate pentru consumatorii industriali suma neachitată fiind de peste 1,3 miliarde de lei.

"ACUE şi reprezentanţii diferitelor asociaţii şi companii din energie au atras atenţia în numeroase rânduri că schema de plafonare implică un efort bugetar mare şi a solicitat evidenţierea surselor de venit care ar putea acoperi aceste cheltuieli, angajate de Guvern, prin propriile reglementări. ACUE a propus o serie de soluţii care ar putea debloca situaţia care au fost desconsiderate de partenerii guvernamentali. Din păcate, este un nou semnal de lipsă de seriozitate, de planificare, de viziune şi, în final, de competenţă în administrarea uneia dintre cele mai sensibile perioade economice din ultima decadă, pe care autorităţile îl transmit întregii economii", menţionează sursa citată.

Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a declarat joi, la şedinţa Plenului Consiliului Economic şi Social pentru avizarea proiectului de OUG, că sumele încasate la Fondul de Tranziţie sunt mai mici decât necesarul de plată solicitat de furnizorii de energie şi atunci Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii vor putea să achite aceste sume din bugetul aprobat, chiar şi din creditele pe care le au pentru acţiuni programate la plată în trimestrul patru, iar fondurile vor fi completate la rectificare.

"Compensarea preţului la energie se face prin acel Fond de tranziţie care se se alimentează din supraimpozitul reglementat în Ordonanţa 27. În practică, în ultimele luni am constatat că sumele încasate în acel fond sunt mai mici decât necesarul de plată solicitat de furnizorii de energie. Ştiţi foarte bine că noi nu putem modifica bugetul până la prima rectificare bugetară, care de regulă are loc în luna august. Deci, nu avem un mecanism bugetar să majorăm cumva fondurile pentru acest Fond de tranziţie. Şi atunci am băgat această reglementare ca ordonatorii, cei doi, Ministerul Muncii şi Ministerul Energiei, să poată să achite şi din bugetul aprobat aceste sume. (...)Deci, dacă ministerele identifică economii în buget sau pot să nu identifice, pot să plătească din credite, noi le-am creat temei legal să plătească din creditele pe care le au chiar şi pentru alte acţiuni, dar care să spunem că sunt programate la plată în trimestrul patru, astfel încât noi, prin rectificarea pe care o s-o facem în august să reuşim să acoperim această gaură produsă de plata acestor compensări", a explicat Pescaru.

Conform proiectului Ordonanţei de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată luni seara pe site-ul Ministerului Finanţelor, se propune ca, în situaţia în care fondurile asigurate din Fondul de Tranziţie Energetică nu asigură plata integrală a cererilor de decontări de furnizorii de energie, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Energiei, să poată aloca, din bugetul propriu, fonduri pentru plata acestora.

"În cursul anului 2023, în situaţia în care fondurile asigurate din contul de disponibil prevăzut la art. 15 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările şi completările ulterioare, nu asigură plata integrală a cererilor de decontări transmise conform prevederilor legale în vigoare, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Energiei, pot aloca, din bugetul propriu, fonduri pentru plata acestora", se menţionează în proiect.

Acesta mai prevede că în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a OUG, se autorizează Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, "să efectueze virări de credite bugetare şi credite de angajament, în cadrul capitolului bugetar, între capitole bugetare şi între programe, peste limitele prevăzute, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate", în vederea asigurării fondurilor necesare prevăzute la art. 7 şi art. 7 1 din OUG 27/2022.

Într-o adresă către Ministerul Finanţelor, obţinută de AGERPRES, Ministerul Energiei semnalează că nu dispune de fonduri financiare care pot fi alocate în vederea punerii în aplicare a prevederilor Ordonanţei, al căror nivel se ridică la 1,338 miliarde lei. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)