O nouă decizie adoptată săptămâna trecută de Comisia de Mediu din Camera Deputaţilor privind OUG 125/2022 riscă să ducă la neîndeplinirea ţintelor de mediu ale tării noastre, în condiţiile în care România este deja deficitară la acest capitol, avertizează reprezentanţii Asociaţiei OIREP Ambalaje.

De asemenea, în cazul în care OUG 125 (Ordonanţa privind îndeplinirea ţintelor de mediu ale României în corelaţie cu obiectivele UE) va intra în aplicare în forma actuală poate deschide calea exporturilor pentru deşeurile de ambalaje generate în ţara noastră, periclitând astfel un întreg mecanism economic şi să conducă la scumpiri ale produselor la raft, pentru consumatori, prin creşterea artificială a costurilor de gestionare a deşeurilor de ambalaje.

"Practic, OUG 125 adoptată în septembrie 2022, asupra căreia s-a revenit în Camera Deputaţilor săptămâna trecută, modifică modalitatea de raportare a deşeurilor de ambalaje colectate: dacă înainte de OUG 125 cantităţile valorificate conform obligaţiilor de mediu se raportau în sistemul public de raportare la momentul încredinţării în vederea reciclării acestora, acum acestea vor trebui raportate după momentul reciclării efective. Deşi conceptual noua OUG intenţionează să aducă claritate în ceea ce priveşte raportarea cantităţilor efectiv reciclate în România, pentru evitarea fraudelor sau a altor mecanisme de eludare a legii, modul în care aceasta a fost reconsiderată şi formulată recent riscă să blocheze întreaga piaţă a colectării şi reciclării", menţionează reprezentanţii Organizaţiei care Implementează Obligaţiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului (OIREP) Ambalaje.

În practică, colectorii sau companiile de salubritate colectează deşeurile de ambalaje generate de producători, retaileri s.a., livrându-le ulterior staţiilor de reciclare, care confirmă primirea cantităţilor în sistemul public de raportare. Ulterior, colectorii/salubriştii transmit dosarul de trasabilitate către un OIREP, companie care preia responsabilitatea producătorilor şi care are obligaţia de a avea contracte atât cu producătorii reprezentaţi cât şi cu companiile de colectare sau de salubritate, verifică documentaţia dar pot plăti seviciul prestat colectorilor/ salubriştilor doar după ce compania de reciclare (care nu este parte în cadrul contractelor cu OIREP-urile) confirmă reciclarea cantităţilor respective.

Potrivit legislatiei actuale, companiile de reciclare pot recicla deşeurile într-un interval de timp de până la 3 ani, după ce au intrat în posesia cantităţilor colectate, astfel încât, prin mecanismul de plată descris de noua OUG, aceasta ar putea bloca întregul sistem de finanţare al companiilor de colectare.

În consecinţă, dacă noua OUG ar intra în vigoare în forma recent dezbatută la Camera Deputaţilor, cantităţile de deşeuri de ambalaje colectate de pe piaţa din România ar putea merge către export, având în vedere că pe alte pieţe nu există acest mecanism de plată a colectării, după ce reciclarea a fost efectiv realizată, susţin reprezentanţii asociaţiei.

Potrivit estimărilor Asociaţiei OIREP, o cantitate de peste 350.000 de tone de deşeuri de ambalaje ar putea merge spre export. Anual, în România se introduc aproximativ 2.4 milioane de tone de deşeuri de ambalaje, iar pentru realizarea obiectivelor de valorificare este necesară colectarea a minimum 1,5 milioane de tone. În total, potrivit datelor Asociaţiei, peste 2.300 de companii de colectare, salubritate şi reciclare şi peste 25.000 de producători din piaţă ar putea fi afectaţi de impactul OUG.

Anterior dezbaterii recente, Comisia de Politică Economică din cadrul Camerei Deputaţilor a votat ca producătorii şi OIREP-urile să plătească suma de 2 lei /kg pentru diferenţa dintre cantităţile necesare realizării obiectivelor de mediu şi cantităţile care intră în procesul de reciclare. "Aceasta a oferit şi o definiţie clară a acestor cantităţi: "Cantităţile care intră în operaţiunea de reciclare şi care vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor de mediu sunt cantităţile confirmate de reciclator în SIATD (*sistemul public de raportare) ca fiind recepţionate după eliminarea materialelor, altele decât materialul ţintă". Această definiţie stabileşte în concret ce cantităţi sunt luate în calcul la realizarea obiectivelor şi care este momentul raportării, iar în absenţa acestei definiţii clare (care lipseşte din forma OUG 125 dezbatută la Comisia de Mediu din Camera Deputaţilor săptămâna trecută) se pot crea blocajele amintite, lăsând spaţiu pentru interpretări la momentul punerii în aplicare de către Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), transmit reprezentanţii asociaţiei.

"Practic, pentru a eluda aceasta condiţie suplimentară pe care o pune noua formă a OUG 125, deşeurile ar putea merge la export, pentru că reciclatorii din alte ţări nu trebuie să confirme cantităţile efectiv reciclate. Aceasta în condiţiile în care reciclatorii se plâng de cantităţi insuficient colectate, din cauza lipsei colectării separate - ţara noastră fiind în plin proces educaţional privind reciclarea şi cu mult în urma statelor europene," a declaratGeanin Şerban, Preşedintele Asociaţiei OIREP.

Potrivit sursei citate, marii producători (lanţuri de retail, companii FMCG, producători de băuturi, produse alimentare s.a.) riscă să nu îşi îndeplinească ţintele de mediu care le revin prin legislaţie şi, neputând raporta cantităţile colectate, riscă să achite o obligaţie fiscală de câte 2 lei / kg, reprezentând diferenţa între ţintele de colectare şi cantităţile efectiv colectate. În aceste condiţii, această obligaţie fiscală impusă prin lipsa de claritate a OUG 125 s-ar putea reflecta în creşteri ale produselor vândute la raft consumatorilor.

De asemenea, forma actuală a OUG 125 prevede un tratament discriminatoriu între actorii privaţi şi cei publici: în cazul primăriilor, cantităţile de deşeuri sunt luate în calcul în aceeaşi modalitate de dinainte de momentul adoptării OUG 125, respectiv la momentul recepţiei.

Asociaţia OIREP atrage atenţia că o definiţie a acestor cantităţi este fundamentală, pentru evitarea blocajelor în activitatea celor ce gestionează deşeurile de ambalaje.

Potrivit analizei Asociaţiei OIREP, România riscă să întâmpine dificultăţi majore în realizarea obiectivelor de mediu, având în vedere că, oricum, în Romania, ţintele de creştere a obiectivelor au fost decalate cu 2 ani (din 2025 în 2023), cu procente considerabile. Astfel, se pune o presiune crescută pe volumul cantităţilor care trebuie colectate şi reciclate în ţara noastră.

Din 2023, ţinta de reciclare a deşeurilor de ambalaje în România a crescut cu 5%, la un total de 65% din deşeurile de ambalaje generate pe piaţă, după cum urmează: 65% sticlă, 35% plastic, 57% PET, 65% hârtie - carton, 30% aluminiu, 60% oţel şi 20% lemn.

Datele OIREP arată că din 2025, procentul va creşte la 70%. Producătorii şi generatorii de ambalaje care nu ating ţintele au o obligaţie fiscală de 2 lei/kg între ţinta de reciclare şi cantitatea raportată.

Conform Comisiei Europene, până în 2035, România trebuie să reducă până la 10% cantitatea de deşeuri municipale depozitate. În prezent, însă, românii depozitează 70% din gunoiul pe care îl produc, faţă de media europeană de 24%, conform datelor publice. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)