Reforma atât de necesară a Romsilva riscă să facă mai mult rău decât bine dacă autorităţile aprobă proiectul de lege care transformă administraţia publică a pădurilor într-una sau mai multe societăţi comerciale, avertizează WWF România, într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES.

"În loc să reducă influenţa politicului şi să crească nivelul de profesionalism al managementului, acesta pune în prim plan maximizarea profiturilor companiei, fără să ţină cont de interesul public legat de aspectele necomerciale, de mediu sau sociale. Depolitizarea Romsilva se poate face fără a-i schimba statutul. Invocând creşterea performanţei întreprinderilor publice şi a rezultatelor financiare ale acestora, autorităţile pregătesc un nou proiect de lege pentru a transforma administraţia publică a pădurilor într-una sau mai multe societăţi comerciale. Aceasta are însă potenţialul să deturneze mult aşteptata reformă a RNP Romsilva, fără a crea premisele reale pentru reducerea interferenţelor politice sau creşterea nivelului de profesionalism în companiile publice", susţin activiştii de mediu.

În viziunea specialiştilor, depolitizarea Romsilva se poate face fără a schimba statutul acestei instituţii din Regie naţională în societate comercială pe acţiuni (SA) sau cu răspundere limitată (SRL).

"O societate comercială funcţionează după principii economice, maximizarea profitului companiei fiind ţelul dominant. Însă, interesul public legat de aspectele necomerciale, de mediu sau sociale, sunt cele care ar trebui să primeze în cazul administrării pădurilor din proprietatea publică. Astfel, apare un risc major de a nu mai putea realiza aceste obiective necomerciale care sunt esenţiale pentru interesul public. Proiectul legislativ riscă să pună în imposibilitate aplicarea direcţiilor strategice asumate de România prin Strategia Naţională pentru Păduri 2030, mai ales în ceea ce priveşte aşteptările legitime ale societăţii referitoare la menţinerea şi îmbunătăţirea serviciilor ecosistemice, dar şi la valorificarea şi prelucrarea superioară pe plan local a resurselor forestiere ce provin din proprietatea publică", se menţionează în comunicat.

În luna ianuarie a acestui an, WWF România atrăgea atenţia cu privire la miza reformei Romsilva şi de ce trebuie făcută în mod transparent şi participativ.

În motivarea proiectului de lege sunt invocate prevederile Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), respectiv recomandările specifice de ţară ale Comisiei Europene şi ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) pentru buna funcţionare a întreprinderilor publice. Însă, în aceste documente se afirmă faptul că "legislaţia privind guvernanţa corporativă în cazul întreprinderilor de stat este solidă" (PNRR - R9).

"Schimbarea statutului juridic al RNP Romsilva nu aduce, în perspectivă, decât riscuri majore în ceea ce priveşte furnizarea de servicii publice de interes naţional, iar aplicarea principiilor de depolitizare şi ale bunei guvernanţe nu sunt sub nicio formă condiţionate de schimbarea statului juridic al acesteia. Punerea în practică în mod deficitar a principiilor de guvernanţă în cazul RNP Romsilva ar trebui să poată fi soluţionată prin funcţionarea corectă a Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice, care să aibă atribuţii strict legate de constituirea şi funcţionarea consiliului de administraţie a regiei respective, de stabilirea, aprobarea şi monitorizarea indicatorilor-cheie de performanţă", sunt de părere experţii WWF România.

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile ţării, şi asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naţionale şi naţionale, precum şi 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% deţin certificarea managementului forestier în standard internaţional. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)