România pune în practică Politica Agricolă Comună (PAC) post 2023 prin măsuri de dezvoltare a unui sector agricol rezilient, durabil şi competitiv, care vizează asigurarea unor venituri echitabile pentru fermieri, a transmis miercuri ministrul Agriculturii, Petre Daea, la prima întrunire a Comitetului de Monitorizare pentru Planul Strategic PAC 2023-2027.

"România pune în practică PAC post 2023 prin intermediul Planului Strategic, prin măsuri de dezvoltare a unui sector agricol rezilient, durabil şi competitiv, care vizează asigurarea unor venituri echitabile pentru fermieri, respectarea angajamentelor de mediu prin remunerarea fermierilor care contribuie la protejarea mediului peste cerinţele nivelului de bază, dezvoltarea sectoarelor deficitare şi dezvoltarea socio-economică echilibrată a spaţiului rural", a afirmat Petre Daea.

În deschiderea reuniunii, ministrul Agriculturii, în calitate de preşedinte al Comitetului de Monitorizare, a făcut o scurtă informare privind demararea implementării Planului Strategic PAC 2023-2027.

"Această întâlnire a unui organism extrem de important, prin rolul său consultativ, pune în pagina desfăşurării un obiectiv strategic formidabil ce vizează drumul pe care trebuie să îl urmăm în agricultura ţării în spaţiul rural pe o perioadă de cinci ani", a spus el.

Oficialul MADR a apreciat sprijinul tuturor partenerilor implicaţi pentru participarea la consultările organizate de MADR în vederea elaborării Planului Strategic (PS), pentru propunerile şi sugestiile transmise în cadrul dezbaterilor, întrucât acestea au contribuit la consolidarea documentului de programare.

Potrivit unui comunicat al MADR, remis AGERPRES, PS PAC 2023-2027 cuprinde o serie de intervenţii adresate sectorului agricol românesc, atât sub forma plăţilor directe pe suprafaţă finanţate din Fondul European pentru Garantarea Agricolă (FEGA), cât şi sub forma granturilor acordate proiectelor de investiţii, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), beneficiind de o alocare totală de 15,83 miliarde euro.

Ministrul Agriculturii a subliniat necesitatea ca prin conexiuni instituţionale să facem faţă noilor provocări, precizând că actualele constrângeri care au apărut în cadrul PS PAC 2023-2027 "ne determină să modificăm ceea ce se impune".

Acesta a reamintit etapele desfăşurate în urma aprobării PNS, pentru punerea în aplicare a acestuia prin două direcţii importante, una dintre aceste fiind lansarea "Caravanei Cunoaşterii" pentru aducerea la cunoştinţa partenerilor implicaţi în derularea PNS şi a instituţiilor din coordonarea MADR a priorităţilor şi oportunităţilor de finanţare aferente perioadei 2023-2027, în vederea diseminării informaţiilor specifice legate de accesarea fondurilor europene.

Cea de-a doua direcţie pentru implementarea PNS a vizat elaborarea actelor normative, iar în acest sens, ministrul Petre Daea a menţionat că actele normative şi tot ceea ce PNS implică din punct de vedere legislativ a fost realizat la timp.

În cadrul reuniunii, Daea a făcut referire la cei 4S care ar trebui să reprezinte pilonii de bază ai viitoarei PAC, respectiv sustenabilitate, securitate, stabilitate şi siguranţă.

Agenda întâlnirii a cuprins şi alte subiecte de interes, precum: prezentarea structurii, a rolului Comitetului de Monitorizare, precum şi a grupurilor de lucru; aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Comitetului de Monitorizare pentru PS PAC (CM PS PAC) şi al Grupurilor de lucru (GL) constituite în cadrul CM PS PAC şi stabilirea componenţei GL; prezentarea calendarului estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a cererilor de finanţare aferente intervenţiilor din cadrul Pilonului II din Planul Strategic PAC 2023-2027 în anul 2023; prezentarea principalelor prevederi privind metodologia de selecţie a proiectelor aferente intervenţiilor din Pilonul II din Planul Strategic; prezentarea tipologiilor de modificare ale planurilor strategice.

La reuniune au mai participat: preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Valeriu Tabără, secretarul de stat Ion Găman, directorul general al Direcţiei Generale Dezvoltare Rurală - AM PNDR, Dana Rebega, directorul general al Direcţiei Generale Politici Agricole, Elena Tatomir, directorul general al AFIR, George Chiriţă, precum şi directori şi experţi din cadrul MADR, APIA şi ai altor instituţii subordonate. Totodată, întrunirea a reunit reprezentanţi din conducerea asociaţiilor şi federaţiilor din sectorul agricol.

La prima reuniune a Comitetului de Monitorizare pentru Planul Strategic PAC 2023-2027 a participat şi un reprezentant din cadrul DG AGRI, respectiv Ştefan Lucian RADU, desk officer pentru România. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)