Situaţia în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este stabilă şi Guvernul României a fost în măsură să îndeplinească cu succes până în acest moment un număr de 72 de ţinte şi jaloane, ce aduc în conturile României aproximativ 10 miliarde de euro, fiind în curs de realizare alte 79 de ţinte şi jaloane, care vor aduce suplimentar 2,5 miliarde euro, până la finalul acestui an, a transmis Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), într-un comunicat de presă, transmis sâmbătă AGERPRES.

Potrivit sursei citate, România a finalizat o nouă etapă a dialogului cu Comisia Europeană privind plata celei de-a doua tranşe de plată din PNRR, în valoare totală netă de 2,81 miliarde de euro, iar cererea de plată vizează 51 de jaloane şi ţinte.

"În acest fel, alături de prefinanţare şi prima tranşă din PNRR, ţara noastră va beneficia cumulat de plăţi de aproape zece miliarde de euro din cadrul acestei importante resurse de finanţare europeană. De la debutul implementării planului, au fost deja semnate peste 8.500 de contracte cu beneficiarii PNRR, în valoare de 11 miliarde de euro. România este printre primele şapte state a nivelul UE care au depus cererea II de plată. Acest fapt în condiţiile în care are al doilea cel mai complex plan, cu peste 500 ţinte şi jaloane. Situaţia în cadrul PNRR este stabilă şi Guvernul României a fost în măsură să îndeplinească cu succes până în acest moment un număr de 72 de ţinte şi jaloane, ce aduc în conturile României aproximativ 10 miliarde de euro. De asemenea, sunt în curs de realizare alte 79 de ţinte şi jaloane, care vor aduce suplimentar 2,5 miliarde euro, până la finalul acestui an", se arată în comunicat.

MIPE precizează că, în urma autorizării primei cereri de plată la data de 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat în conturile ţării noastre.

Conform unei informări a ministerului de resort, data de 30 aprilie 2023 a fost prezentată ca dată orientativă până la care România va trimite propunerile de modificare pentru PNRR, în baza căruia ţara noastră beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro.

"Guvernul a mandatat MIPE să efectueze propuneri către reprezentanţii Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opţiune. În acest sens, cele două părţi sunt într-un dialog constructiv permanent, iar propunerea finală avansată de România va veni inclusiv în funcţie de recomandările primite din partea CE. Până prezent nu este definitivată o listă finală în acest sens. În cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR se stabilesc termene pentru fiecare obiectiv asumat de Guvern, astfel încât acestea să fie îndeplinite proactiv şi să fie asigurată stabilitate şi predictibilitate la nivelul implementării. În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2023/435 privind capitolele REPowerEU, statele membre pot transmite Comisiei Europene noile capitole la Planurile de redresare şi rezilienţă începând cu data de 1 martie 2023. Totodată, în comunicare sa, Comisia Europeană a recomandat ca statele membre să transmită propunerile de modificare a planurilor, inclusiv noul capitol, până la sfârşitul lunii aprilie 2023, şi nu mai târziu înainte de 31 august 2023 care reprezintă termenul legal pentru transmiterea unui plan modificat ca urmare a solicitării unei cereri de împrumut", notează sursa citată.

În viziunea reprezentanţilor MIPE, invazia Rusiei în Ucraina a schimbat major perspectivele macro-economice, cu impact direct asupra realizării investiţiilor incluse în PNRR, iar în acest context, "dacă o măsură nu mai poate fi realizată parţial sau în totalitate ca urmare a unor circumstanţe obiective, modificarea acesteia s-ar putea realiza în baza art. 21 din Regulamentului (UE) 2021/241 privind MRR".

"Un stat-membru are posibilitatea să transmită o cerere motivată de modificare a planului de redresare şi rezilienţă în perioada de implementare, în cazul în care circumstanţe obiective justifică o astfel de acţiune. În cazul în care Comisia consideră că motivele invocate de statul membru sunt justificate, aceasta poate să evalueze noul plan de redresare şi rezilienţă în termen de două luni. Statul membru în cauză şi Comisia poate stabili de comun acord să prelungească acest termen cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar. Ulterior, Consiliul trebuie să aprobe evaluarea noului plan de redresare şi rezilienţă prin intermediul unei decizii de punere în aplicare bazate pe o propunere a Comisiei pe care ar trebui să încerce să o adopte în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii", notează ministerul de resort.

Instituţia arată că "întrucât a reuşit redresarea economiei şi creştere în 2021 faţă de 2020, Guvernul este în situaţia de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro" şi, astfel, "nu se pierde din suma pe care trebuie să o primim din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiţii".

"Comisia Europeană a publicat în iunie 2022 sumele actualizate ale granturilor pentru toate statele membre în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR). Această actualizare are loc deoarece 30% din valoarea maximă iniţială a grantului s-a bazat, parţial, pe creşterea PIB-ului real estimată în previziunile economice din toamnă 2020 şi, conform regulamentului european, aceasta a trebuit actualizată pe baza datelor Eurostat actuale, până la 30 iunie 2022", informează MIPE.

În ceea ce priveşte REPowerEU, programul aduce României o finanţare nouă de 1.440.391.220 de euro, din care 1.397.228.597 euro - alocare RePowerEU, şi 43.162.623 de euro - rezerva de ajustare la Brexit pentru investiţii strategice în domeniul-cheie al siguranţei energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producţie şi stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice).

"Conform regulamentului (UE) 2023/435 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce priveşte capitolele privind RepowerEU, capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale statelor membre trebuie să prezinte reforme şi investiţii. Noul regulament prevede obligaţia ca, în momentul transmiterii noului capitol, statele membre să prezinte şi rezumatul procesului de consultare publică, încurajând-le să asigure un cadru cât mai larg de consultare cu participarea tuturor partenerilor sociali cu expertiză relevantă în raport cu obiectivele REPowerEU. Astfel, în concordanţă cu cadrul normativ naţional privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a lansat, în perioada 17 - 26 martie 2023, procesul de consultare publică pentru transmiterea de propuneri de reforme şi investiţii pentru noul capitol REPowerEU de către actorii interesaţi. Organizaţiile şi persoanele fizice interesate au avut la dispoziţie un formular electronic, standardizat şi simplificat, prin intermediul căruia au transmis propuneri de reforme şi investiţii", se arată în comunicatul de presă.

Totodată, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a organizat în data de 24 martie o sesiune publică cu participarea reprezentanţilor structurilor asociative, autorităţilor locale şi regionale, societăţii civile, organizaţiilor cu expertiză relevantă în domeniu, precum şi actorilor intersaţi din sectorul agricol.

Ca urmare a procesului de consultare, MIPE propune un pachet de reforme şi investiţii care ţine cont de atât de măsurile identificate în cadrul grupurilor de lucru, cât şi de propunerile formulate în procesul de consultare publică. Setul de măsuri propuse consolida rezilienţa sistemului energetic naţional cu impact pozitiv în sprijinirea accelerării tranziţiei Europei la o energie curată.

Printre iniţiativele propuse în urma acestor consultări se află: acordarea de vouchere pentru stimularea instalării panourilor fotovoltaice şi a sistemelor de stocare a energiei aferente pentru clădirile rezidenţiale aparţinând persoanelor fizice; crearea cadrului legal pentru utilizarea terenurilor neproductive/degradate proprietatea statului/UAT în scopul producţiei de energie verde, inclusiv crearea registrului unic naţional al terenurilor neproductive, îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru prosumatori şi comunităţi energetice şi sate autonome energetic; revizuire cadrului legislativ în vederea acomodării măsurilor necesare pentru implementarea investiţiilor offshore care permit producerea de energie din sursă regenerabilă - eolian.

MIPE a solicitat coordonatorilor de reforme şi investiţii (CRI) să identifice în cadrul componentelor gestionate măsurile, respectiv jaloane şi ţinte care nu mai pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanţe obiective şi să furnizeze, după caz, justificările necesare. Astfel, din analiza răspunsurilor primite, ajustarea planului din perspectiva circumstanţelor obiective va urmări următoarele direcţii: modificări de substanţă a unor măsuri incluse în PNRR; diminuarea indicatorilor cantitativi aferenţi ţintelor şi jaloanelor cu menţinerea alocării financiare pentru investiţie, în urma creşterii preţurilor şi/sau întreruperii lanţurilor de aprovizionare; modificarea termenelor de realizare a ţintelor şi jaloanelor ca urmare a întârzierilor înregistrate în termenele de livrare sau în procesul desfăşurării licitaţiilor (ex: contestaţii).

Conform instituţiei, ca urmare a propunerilor transmise de CR/I sunt afectate aproximativ 11 componente (C1, C2, C3, C4, C6, C7, C8, C11, C13, C14, C15). Propunerile vizează fie modificarea indicatorilor cantitativi aferenţi ţintelor, fie solicitarea de fonduri suplimentare pentru a acoperi necesarul de finanţare ca urmare a creşterii preţurilor.

În acelaşi timp, există componente în cadrul cărora coordonatorii de reforme şi investiţii nu au solicitat diminuarea indicatorilor sau suplimentarea bugetului, specificând că măsurile se vor realiza în alocarea financiară iniţială.

În cazul componentei C8. Reforme fiscale şi reforma pensiilor - R6.Reforma sistemului public de pensii, se propune înlocuirea descrierii din CID prin eliminarea procentului de 9,4% din PIB şi înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB.

De asemenea, pe C4. Transport sustenabil - I4. Dezvoltarea reţelei de transport cu metroul în Municipiile Bucureşti şi Cluj-Napoca se doreşte înlocuirea liniei de Metrou 4 (M4 Bucureşti: secţiunea Gara de Nord - Filaret (6 staţii), lungime 5,2 km) cu linia de Metrou 6 (M6 Bucureşti: secţiunea 1 Mai - Tokyo (6 staţii), lungime 6,6 km).

Ministerul de resort subliniază că nu este exclusă posibilitatea ca şi alte propuneri să facă obiectul discuţiilor cu reprezentanţii Comisiei, dacă aceste vor fi formulate de către ministerele de linie. AGERPRES/(AS - editor: Daniel Badea, editor online: Ada Vîlceanu)