Execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 1,42% din PIB, respectiv 22,75 miliarde de lei, cauzat în principal de creşterea volumului de investiţii cu 56,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale casnici şi noncasnici în valoare de 2,5 miliarde de lei, informează, vineri, Ministerul Finanţelor.

Conform MF, deficitul a fost cauzat, printre altele, şi de volumul mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de influenţele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.

Execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 15,7 miliarde lei. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,05 puncte procentuale pe primele trei luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 1,24% din PIB la 1,19% din PIB.

Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit de 4,4% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 114,17 miliarde de lei în primul trimestru al anului curent, cu 9,7% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia acestora a fost influenţată în principal de dinamica veniturilor din impozitul pe salarii şi venit, veniturilor nefiscale, contribuţiilor de asigurări. Încasările nete din TVA au înregistrat un avans mai temperat (explicat printr-un efect de bază ridicat aferent T1 2022), în timp ce declinul accizelor s-a ameliorat faţă de luna anterioară. Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 10,01 miliarde de lei, înregistrând o creştere semnificativă faţă de nivelul încasat în aceeaşi lună a anului trecut (32,9%), influenţată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (188,9%), veniturile din impozitul aferent pensiilor şi declaraţiei unice consemnând, de asemenea, dinamici pozitive (31,8%, respectiv 17,3%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 9,2%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (14,5%).

De asemenea, dinamica acestei categorii de încasări a fost influenţată şi de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022), precum şi de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin OG nr. 16/2022.

Potrivit MF, contribuţiile de asigurări au înregistrat 36,92 miliarde de lei, în creştere cu 10,9% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie (14,5%) şi ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, conform Legii nr. 135/2022.

Încasările nete din TVA au înregistrat 25,85 miliarde de lei, în creştere cu 9,4% (an/an). Totodată, restituirile de TVA au fost cu 17,3% mai ridicate faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (+0,78 miliarde lei). Evoluţia încasărilor brute din TVA din primul trimestru al anului a consemnat o uşoară încetinire, în linie cu decelerarea bazei macroeconomice, pe fondul unui efect de bază ridicat în T1 2022.

Veniturile din accize au însumat 8,18 miliarde lei, consemnând o scădere de 2,2% (an/an), în ameliorare faţă de luna anterioară. Această evoluţie este explicată de contracţia cu 7,5% a încasărilor din accizele pentru produsele energetice - în condiţiile reducerii nivelului accizei de la 1 ianuarie 2023. Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică pozitivă, de 3,8%. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 9,86 miliarde lei, consemnând o creştere de 16,7% (an/an), susţinută de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, dobânzi operaţionale şi donaţii.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 9,35 miliarde de lei, în creştere cu 11,3% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 136,92 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 14,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele trei luni ale anului 2023 au înregistrat o creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, de la 8,5% din PIB la 8,6% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 30,54 miliarde de lei, în creştere cu 7,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,9% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 17,51 miliarde de lei, în creştere cu 17,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 16,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 18,7% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 9,12 miliarde de lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,36 miliarde de lei ca urmare a prefinanţării în primele 3 luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023. Astfel, după primele 3 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 43,0% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 50,53 miliarde de lei în creştere cu 9,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi sub forma unei indemnizaţii compensatorii.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe primele trei luni ale anului 2023, au fost în sumă de 1,12 miliarde de lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 5,02 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (1,42 miliarde de lei) care reprezintă 28,26% din total subvenţii.

Alte cheltuieli au fost de 2,09 miliarde de lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 10,78 miliarde de lei, cu 15,7% mai mari comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 13,16 miliarde lei, în creştere cu 56,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 8,41 miliarde lei. De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 65,69% din totalul cheltuielilor pentru investiţii. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)