Comisia Europeană a prezentat marţi o listă cu 19 mari platforme online care, de la sfârşitul lunii august, vor fi supuse unor controale sporite în vederea respectării noilor cerinţe europene asupra conţinuturilor, a anunţat executivul comunitar într-un comunicat.

Comisia a adoptat, astfel, primele decizii de desemnare prevăzute în Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), desemnând 17 platforme online foarte mari şi 2 motoare de căutare online foarte mari, care au cel puţin 45 de milioane de utilizatori activi pe lună.

Platforme online foarte mari sunt Alibaba AliExpress, Amazon Store, Apple AppStore, Booking.com, Facebook, Google Play, Google Maps, Google Shopping, Instagram, LinkedIn, Pinterest, Snapchat, TikTok, Twittter, Wikipedia, YouTube şi Zalando.

Motoarele de căutare online foarte mari desemnate sunt Bing şi Google Search.

Platformele au fost desemnate pe baza datelor privind numărul de utilizatori pe care acestea trebuiau să le publice până la 17 februarie 2023.

Odată desemnate, companiile respective vor trebui să se conformeze, în termen de patru luni, tuturor noilor obligaţii care le revin în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale. Scopul urmărit este acela de a conferi un rol mai pregnant utilizatorilor online şi de a-i proteja, inclusiv pe minori, prin faptul că regulamentul impune serviciilor desemnate obligaţia de a evalua şi a atenua riscurile sistemice la care sunt expuse, precum şi de a pune la dispoziţie instrumente solide de moderare a conţinutului.

În acest sens, se prevede un rol mai pregnant al utilizatorilor, o protecţie solidă a minorilor, o moderare mai diligentă a conţinutului, mai puţină dezinformare, precum şi o mai mare transparenţă şi responsabilitate.

În termen de 4 luni de la notificarea deciziilor de desemnare, platformele şi motoarele de căutare desemnate vor trebui să îşi adapteze sistemele, resursele şi procedurile pentru a se conforma cerinţelor, vor trebui să instituie un sistem independent de conformitate şi să realizeze o primă evaluare anuală a riscurilor, pe care să o transmită apoi Comisiei.

Platformele vor trebui să identifice, să analizeze şi să atenueze o gamă largă de riscuri sistemice, de la modul în care conţinutul ilegal şi dezinformarea pot fi amplificate prin intermediul serviciilor lor, până la impactul asupra libertăţii de exprimare şi a libertăţii mass-mediei. De asemenea, vor trebui evaluate şi atenuate riscurile specifice legate de violenţa online bazată pe gen şi de protejarea minorilor şi a sănătăţii lor mintale în mediul online. Planurile de atenuare a riscurilor prezentate de platformele şi motoarele de căutare desemnate vor face obiectul unui audit independent şi al unei supravegheri din partea Comisiei Europene.

Respectarea Regulamentului privind serviciile digitale va fi asigurată prin intermediul unei arhitecturi de supraveghere paneuropene. Deşi Comisia este autoritatea competentă în materie de supraveghere a platformelor şi a motoarelor de căutare desemnate, ea va lucra în strânsă cooperare cu coordonatorii serviciilor digitale în cadrul de supraveghere instituit prin Regulamentul privind serviciile digitale. Aceste autorităţi naţionale, care sunt responsabile şi cu supravegherea platformelor şi a motoarelor de căutare mai mici, vor trebui să fie instituite de statele membre ale UE până la 17 februarie 2024. Această dată este şi termenul până la care toate celelalte platforme vor trebui să se conformeze obligaţiilor care le revin în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale şi să le asigure utilizatorilor lor protecţia şi garanţiile prevăzute în regulament.

Pentru a asigura respectarea Regulamentului privind serviciile digitale, Comisia îşi consolidează, de asemenea, baza de cunoştinţe de specialitate integrând cunoştinţe multidisciplinare atât interne, cât şi externe, şi a lansat recent Centrul european pentru transparenţa algoritmică (ECAT). Acesta va oferi sprijin cu privire la evaluări care trebuie realizate pentru a determina dacă modul în care funcţionează sistemele algoritmice respectă sau nu obligaţiile de gestionare a riscurilor. Comisia lucrează, de asemenea, la dezvoltarea unui ecosistem digital de asigurare a respectării normelor, care reuneşte experţi din toate sectoarele relevante.

Comisia a lansat marţi şi o cerere de contribuţii cu privire la dispoziţiile din Regulamentul privind serviciile digitale referitoare la accesul la date al cercetătorilor. Acestea sunt menite să asigure o monitorizare mai bună a acţiunilor întreprinse de furnizorii de platforme pentru a combate conţinutul ilegal, cum ar fi discursurile ilegale de incitare la ură, şi pentru a aborda şi alte riscuri societale, cum ar fi răspândirea dezinformării, şi riscurile care pot afecta sănătatea mintală a utilizatorilor.

Cercetătorii agreaţi vor putea să acceseze datele oricărei platforme online foarte mari sau ale oricărui motor de căutare foarte mare pentru a efectua cercetări cu privire la riscurile sistemice în UE. Aceasta înseamnă că aceştia vor putea, de exemplu, să analizeze deciziile luate de platforme cu privire la conţinutul pe care utilizatorii îl văd online şi cu care interacţionează, oferindu-li-se în acest sens acces la date nedivulgate anterior. În funcţie de feedbackul primit, Comisia va prezenta un act delegat în care va stabili o procedură simplă, practică şi clară pentru accesul la date, care să prevadă şi garanţii adecvate împotriva abuzurilor. Consultarea va dura până la 25 mai.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Anda Badea)