Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT), care exercită atribuţii în domeniile politicii comerciale şi afacerilor europene, a solicitat, pe 11 aprilie, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerului Afacerilor Externe (MAE) şi Administraţiei Prezidenţiale, puncte de vedere cu privire la prelungirea prevederilor Regulamentului european privind măsurile de liberalizare temporară a comerţului în completarea concesiilor comerciale aplicabile produselor ucrainene, însă nu a primit informaţii cu privire la impactul acestui regulament la nivelul României şi nici alte informaţii care să fundamenteze aspectele subliniate de MADR.

Într-un comunicat, remis marţi seara AGERPRES, MAT precizează că, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 1327 din 30 decembrie 2021 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei, cu modificările şi completările ulterioare, exercită atribuţii în domeniile politicii comerciale şi afacerilor europene.

"În acest sens, la data de 11 aprilie a.c., MAT a solicitat puncte de vedere cu privire la prelungirea prevederilor Regulamentului (UE) 2022/870 privind măsurile de liberalizare temporară a comerţului în completarea concesiilor comerciale aplicabile produselor ucrainene, valabil până la data de 5 iunie a.c., din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerului Afacerilor Externe (MAE) şi Administraţiei Prezidenţiale. Iniţiativa are drept scop pregătirea poziţiei pe care România o poate susţine pentru promovarea intereselor comerciale naţionale în cadrul instituţiilor europene. În urma procedurii iniţiate de MAT de coordonare cu ministerele şi cu instituţiile de resort din România, conform atribuţiilor, nu au fost primite informaţii cu privire la impactul Regulamentului 2022/870 la nivelul României şi nici alte informaţii care să fundamenteze aspectele subliniate de către MADR", se spune în comunicat.

Conform sursei citate, până la această oră, MAT a primit două puncte de vedere. Astfel, MAE a comunicat demersurile realizate pentru sprijinul multidisciplinar acordat Ucrainei, dar şi cu privire la identificarea de soluţii pentru diminuarea problemelor întâmpinate de fermierii români, iar MADR a transmis faptul că susţine poziţia şi propunerile premierului României, Nicolae-Ionel Ciucă, din Scrisoarea comună transmisă de Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia către Comisia Europeană cu privire la măsurile de contracarare a efectelor negative ale majorării importurilor de produse agroalimentare originare din Ucraina pe piaţa internă a UE, subliniind importanţa introducerii taxelor vamale şi a contingentelor tarifare în cazul în care importurile de produse agroalimentare originare din Ucraina cauzează prejudicii grave producătorilor din România.

Suplimentar, MADR evidenţiază că există în continuare aspecte sensibile, respectiv faptul că producătorii din România se vor confrunta cu lipsa capacităţii de depozitare; activarea măsurii de salvgardare accelerate pentru evitarea perturbării lanţurilor de aprovizionare cu alimente la nivelul UE şi, implicit, asigurarea condiţiilor de concurenţă echitabilă pe piaţa internă UE; importanţa monitorizării periodice, de către Comisia Europeană; întărirea controalelor în vederea respectării de către operatorii economici din Ucraina, a standardelor sanitar-veterinare şi fitosanitare, respectiv a celor privind siguranţa alimentară, în cazul exporturilor de produse agroalimentare pe piaţa internă; facilitarea exporturilor de produse agroalimentare originare din Ucraina către pieţele de desfacere tradiţionale, cu impact pozitiv asupra asigurării securităţii alimentare globale, şi, totodată, de a evita efectele negative asupra producătorilor agricoli din România.

În plus, MADR solicită Comisiei Europene să propună o soluţie comună a UE, astfel încât, împreună cu Programul Alimentar Mondial (PAM), să asigure achiziţionarea de cereale ucrainene, pentru ca acestea să nu ajungă în statele membre UE şi să se îndrepte către state terţe, dar şi creşterea sumei fondurilor UE alocate măsurilor de sprijin ale UE şi necesitatea suplimentării resurselor financiare, deoarece PAC şi bugetele naţionale nu sunt suficiente.

Conform atribuţiilor, MAT pregăteşte şi promovează interesele comerciale naţionale în cadrul instituţiilor europene, elaborează şi susţine poziţia României cu privire la politica comercială comună a Uniunii Europene şi exercită calitatea de punct naţional de informare cu Comisia Europeană pentru domeniile reglementate pe plan european şi multilateral prin acordurile de comerţ liber bilaterale, regionale, plurilaterale şi multilaterale.

Suplimentar, MAT cooperează cu reprezentanţii Comisiei Europene în vederea protejării intereselor producătorilor români în cadrul procedurilor de apărare comercială iniţiate de statele terţe împotriva produselor originare din Uniunea Europeană; în acest sens se consultă cu autorităţile, instituţiile şi părţile interesate, evaluează impactul investigaţiilor şi, după caz, pe cel al măsurilor de apărare comercială cu părţile interesate, pentru a propune modalităţi specifice de acţiune. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Alexandru Cojocaru)