Bucureşti, 12 apr /Agerpres/ - Guvernul României a adoptat, în şedinţa de miercuri, un act normativ care prevede măsuri de simplificare şi debirocratizare a accesării celor 46 de miliarde de euro de care va beneficia România prin Politica de Coeziune 2021-2027, informează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, într-un comunicat remis AGERPRES.

Prin adoptarea actului normativ, sunt instituite măsuri pentru integrarea lecţiilor învăţate din perioada anterioară de programare 2014-2020, precum măsuri noi în vederea simplificării, reducerii sarcinii administrative, dar şi consolidarea capacităţii autorităţilor de management de implementare şi gestiune a programelor în perioada 2021-2027, în vederea unei absorbţii ridicate a fondurilor europene alocate României. Astfel, se asigură accesul facil, transparent, nediscriminatoriu, competitiv şi simplificat la fondurile europene.

"Perioada de programare 2021-2027 este primul exerciţiu de gestionare descentralizată a opt din cele 16 programe aprobate, iar prin actul normativ adoptat astăzi vom asigura o abordare unitară la nivelul tuturor acestor programe. Simplificarea accesării fondurilor europene a fost pentru mine de la bun început un obiectiv de mandat, am promis predictibilitate pentru beneficiari, celeritate în activitatea de evaluare a proiectelor şi o monitorizare mai eficientă a acestora. Iar OUG-ul aprobat astăzi este răspunsul la aceste promisiuni, punem oficial capăt birocraţiei inutile în fondurile europene. Integrând experienţa perioadei 2014 - 2020, am pus accent pe calitatea proiectelor şi pe implementarea corespunzătoare a acestora, iar declaraţia unică pentru îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, alături de mecanismele de interoperabilitate şi dezvoltarea sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021+ vor reduce semnificativ povara birocratică pentru solicitanţi. În plus, monitorizarea pe baza indicatorilor de etapă ne va aduce garanţia unei bune implementări, astfel încât să ne asigurăm că banii europeni îşi ating scopul: acela de a contribui la dezvoltarea României prin proiecte de succes", a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

Complexitatea noului cadru financiar multianual a generat nevoia identificării unei abordări unitare în punctele cheie a sistemelor de management şi control, astfel încât beneficiarii de fonduri europene să poată depune proiectele într-un cadru procedural predictibil şi considerabil simplificat care implică, printre altele, o abordare unitară în ceea ce priveşte accesarea şi implementarea acestor resurse, într-un mediul digitalizat.

"Beneficiarii trebuie să respecte reguli diferite de la un program la altul atunci când vor depune proiecte la nivel de program naţional şi/sau program regional, cea ce va crea sarcini administrative suplimentare pentru entităţile care pot beneficiar de finanţare", se spune în comunicat.

De la aceste premise a apărut necesitatea elaborării unui act normativ care să alinieze procesul de accesare a fondurilor europene la nevoile reale ale beneficiarilor.

Actul normativ are reglementări de imediată aplicabilitate, urmând ca măsurile pe termen mediu şi lung să fie incluse în Codul Fondurilor Europene, precizează MIPE.

Ordonanţa de urgenţă adoptată miercuri prevede: asigurarea predictibilităţii calendarului de lansări la nivel de program pentru beneficiari, astfel încât să se prevină şi eventuale suprapuneri de apeluri cu aceeaşi tematică în perioade similare de timp şi publicarea în consultare publică a ghidului solicitantului; asigurarea resurselor necesare pentru evaluarea şi selecţia proiectelor; simplificarea modalităţii de evaluare a proiectelor prin introducerea declaraţiei unice pe care solicitantul o va depune odată cu cererea de finanţare, urmând ca îndeplinirea tuturor criteriilor de eligibilitate să se realizeze în perioada de contractare, când solicitantul trebuie să facă dovada celor declarate prin declaraţia unică; evaluarea conformităţii administrative este complet digitalizată şi se realizează automat prin sistemul informatic pe baza declaraţiei unice generate de acesta.

De asemenea, digitalizarea acestei etape aduce avantaje legata de transparenţă, eficienţă şi trasabilitate, în scopul garantării corectitudinii informaţiilor.

Potrivit MIPE, OUG mai prevede ca evaluarea tehnico-financiară să includă un număr redus de criterii şi subcriterii, astfel încât acestea să permită selecţia mai rapidă, parţial digitalizată şi automatizată prin interoperabilitatea diferitelor sisteme informatice care asigură furnizarea de informaţii despre situaţia juridică şi financiară a potenţialilor beneficiari; stabilirea unui prag de excelenţă, care permite unui proiect să fie selectat în mod automat pentru aprobare şi contractare; eficientizarea şi accelerarea procesului de implementare a proiectelor, inclusiv prin îmbunătăţirea funcţionalităţilor MySMIS2021/SMIS2021+ prin automatizarea anumitor acţiuni în diversele etape din ciclul de viaţă al programului/proiectelor.

Nu în ultimul rând, reglementările actului normativ vizează introducerea mecanismului specific de monitorizare bazat pe indicatori de etapă, definiţi ca repere cantitative sau calitative faţă de care este apreciat progresul implementării unui proiect; consolidarea funcţiei de monitorizare a proiectelor la nivelul autorităţii de management/organismului intermediar după caz, elaborarea unui plan de monitorizare, parte a contractului de finanţare, care stabileşte o serie de indicatori de etapă pe baza cărora se monitorizează şi se evaluează progresul implementării proiectului; crearea unui cadru de performanţă care să asigure o responsabilizare a părţilor semnatare a proiectelor, astfel încât, în cazul nerespectării repetate a indicatorilor de etapă şi a planului de măsuri de recuperare a întârzierilor, să se permită reţineri din sumele alocate prin proiect şi care să poată conduce la rezilierea contractelor.

Fondurile rămase disponibile după aplicarea reţinerilor financiare rămase definitive se realocă, prin grija autorităţii de management, pentru proiectele aflate în rezervă sau pentru alte priorităţi sau către alte acţiuni în cadrul aceleiaşi priorităţi, cu respectarea prevederilor legale naţionale şi europene în vigoare; în cadrul procesului de monitorizare a proiectelor, beneficiarul elaborează, trimestrial, Rapoarte de progres, iar autoritatea de management/organismul intermediar elaborează Rapoartele de vizită la faţa locului.

Alte prevederi urmăresc stabilirea aspectelor de formă care nu presupun semnarea unui act adiţional la contractul de finanţare (proiect) şi care se realizează prin notificare; obligativitatea elaborării Manualului Beneficiarului care să includă prevederi explicite, inclusiv etape, documente şi orice informaţie necesară beneficiarului în relaţia cu autoritatea de management/organismul intermediar, inclusiv în ceea ce priveşte managementul financiar, monitorizare, verificarea, autorizarea şi rambursarea cheltuielilor, atât pentru perioada de implementare, cât şi pentru perioada de durabilitate; accelerarea implementării şi valorificării măsurilor de interoperabilitate şi colaborare între autorităţi pentru creşterea eficienţei şi simplificării activităţilor de verificare a condiţiilor de eligibilitate, prin schimbul de informaţii între autorităţi, cu efecte pozitive în ceea ce priveşte reducerea sarcinii administrative a solicitanţilor de fonduri în etapa de evaluare, selecţie şi contractare a proiectelor.

De asemenea, un aspect relevant cu privire la aprobarea actului normativ este că în această perioadă se finalizează dezvoltarea sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021+ care stă la baza gestionării fondurilor externe nerambursabile, urmând ca acesta să se interoperabilizeze cu sistemele, bazele de date sau registrele administrate de către autorităţile şi instituţiile publice prevăzute în anexa ordonanţei de urgenţă adoptate astăzi.

În 2022, România a primit aprobarea Acordului de Parteneriat şi a tuturor celor 16 programe aferente Politicii de Coeziune 2021-2027 - 8 programe naţionale şi 8 programe regionale, care aduc României 46 de miliarde de euro pentru investiţii strategice în spitale mai sigure, reţele strategice de transport, modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare şi sprijin pentru mediul de afaceri.

Calendarul estimativ al fondurilor europene, cu informaţii despre apelurile ce urmează a fi lansate în cursul acestui an prin fiecare dintre aceste programe, este deja publicat pe site-ul MIPE şi va fi actualizat în mod regulat. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)