Cea mai mare parte a companiilor româneşti (73%) se aşteaptă să plătească în 2023 mai multe taxe şi impozite, precum impozit pe profit, TVA, taxe locale sau alte impozite directe ori indirecte, comparativ cu anii anteriori, şi doar 27% dintre companii consideră că nu va fi cazul, conform celui mai recent studiu realizat de EY România.

Studiul EY sondează cum au primit firmele româneşti noile reglementări fiscale, dacă sunt acestea pregătite şi în ce măsură sunt capabile să le adopte eficient în structura şi procedurile interne şi ce aşteptări au vizavi de schimbările viitoare.

"Ordonanţa de Urgenţă nr. 133 din vara anului trecut a legiferat noi modificări ale Codului fiscal, unele cu aplicabilitate chiar din 2022, altele începând cu 1 ianuarie anul curent. Sunt în aşteptare norme de aplicare care trebuie să completeze legi care vor intra în vigoare începând cu anul viitor. Sistemul fiscal românesc traversează o perioadă efervescentă, cu schimbări de anvergură, care vor avea impact pe termen lung asupra activităţii jucătorilor din economia naţională, indiferent de sectorul în care funcţionează sau de dimensiunea companiei. Statul român, prin autoritatea de reglementare - Ministerul Finanţelor - şi cea de aplicare - ANAF - are ca obiective principale creşterea veniturilor bugetare, prin conformare voluntară la plata impozitelor, dar şi prin creşterea calităţii controalelor, digitalizare şi aducerea la suprafaţă a unor activităţi care se derulează în special în zonele mai puţin controlabile - gri/neagră - a economiei naţionale", se menţionează într-un comunicat al EY.

Ce anume alimentează presupunerea companiilor şi care sunt premisele de la care pornesc aprecierile majoritar pozitive privind apariţia unor noi taxe în 2023, a fost o întrebare cu răspuns multiplu, la care cei mai mulţi respondenţi (27%) au bifat varianta unor plăţi mai mari la impozite şi taxe, pentru că activitatea companiei şi numărul de angajaţi au crescut. Evoluţia inflaţiei a ocupat locul doi, cu 22% dintre răspunsuri, ca potenţial motiv de creştere a taxelor în acest an şi abia pe locul trei (cu 20% dintre răspunsuri) a fost percepţia potrivit căreia, în acest an, taxele vor creşte, fiind determinate tocmai de reforma fiscală în curs.

"Majoritatea (61%) celor care se aşteaptă la o creştere a taxelor pe care le vor avea de plătit în viitorul apropiat consideră că acest lucru se va datora creşterii activităţii companiilor în care activează sau/şi evoluţiei inflaţiei, ceea ce este interesant la o analiză mai atentă, întrucât reflectă, pe de o parte, o performanţă pozitivă - cel puţin nominală - a afacerilor şi, pe de altă parte, faptul că impactul inflaţionist a devenit un indicator de care se ţine seama în planurile de afaceri", a declarat Alex Milcev, liderul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică EY România.

Nevoia de aliniere cu posibile cerinţe internaţionale nou-introduse, cum ar fi seria de acte normative emise de UE pe zona fiscală care au fost ori urmează să fie integrate în legislaţia naţională - a fost premisa bifată de 10% dintre respondenţi, la egalitate cu evoluţia contextului politic şi perioada pre-electorală (tot 10%). Cea mai "completă" variantă, în care toate cele de mai sus vor determina creşteri de taxe şi impozite în 2023, a fost bifată de aproape 12% dintre cei intervievaţi.

Convingerea reprezentanţilor companiilor că în acest an, dar şi în 2024, creşterile de taxe şi impozite sunt inevitabile, a venit de la mai mult de jumătate (53%) dintre respondenţi, în timp ce peste o treime (33%) nu s-au pronunţat. Restul de 14% au considerat că aceste creşteri de taxe sunt evitabile în următorii doi ani, mai semnalează studiul.

Pe primul loc, ca alternativă la creşterea de taxe şi impozite sau pentru a contracara inevitabilele creşteri din acest an, peste o treime dintre respondenţi (35%) au considerat că ar trebui să fie acţiunile de combatere a evaziunii fiscale.

A doua măsură ca pondere în total răspunsuri se referă la creşterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor, inclusiv prin îmbunătăţirea aspectului educaţional oferit contribuabililor de către autorităţile fiscale, cu 26% dintre răspunsuri. 23% dintre respondenţi consideră îmbunătăţirea metodelor şi a gradului de colectare ca alternativă la potenţialele creşteri de taxe şi impozite .

Un procent de 16% dintre respondenţi consideră că utilizarea unor platforme automatizate de raportare, care să ajute în privinţa declarării şi a transparenţei fiscale pentru contribuabili poate fi o alternativă la potenţiale creşteri de taxe din acest an.

Pentru că a fost deja avansată ideea reintroducerii plafonării contribuţiilor de asigurări sociale (CAS şi CASS), eventual revenirea pe modelul anului 2017, la cinci salarii medii pe economie, participanţii la studiu au fost invitaţi să se pronunţe asupra impactului acestei posibile reveniri la plafonul anterior. Cei mai mulţi dintre aceştia (40%) au considerat că activitatea le va fi puţin influenţată, peste un sfert dintre respondenţi au considerat că impactul va fi mare, dacă se va lua această măsură (26%), niciun fel de impact - peste 16%, foarte puţin (impact mic) - 12%, foarte mult - 6%.

Respondenţii au fost invitaţi să aleagă cele mai importante aspecte/măsuri de avut în vedere de către autorităţi pentru creşterea eficienţei sistemului fiscal din România, având de optat pentru răspunsuri cu variante multiple. A rezultat următorul clasament al acestor considerente, în ordinea ponderii lor în totalul răspunsurilor: 28% - digitalizarea ANAF şi îmbunătăţirea nivelului de pregătire a inspectorilor fiscali; 23% - existenţa unor programe menite să educe contribuabilii în privinţa obligaţiilor fiscale datorate; 23% - sporirea transparenţei autorităţilor fiscale şi a criteriilor de selectare a contribuabililor pentru control; 21% - un timp mai mare pentru implementarea noilor prevederi legale (de ex: SAF-T)

Alte aspecte care ar putea duce la eficientizarea sistemului fiscal, în opinia companiilor care au participat la studiu, au fost, în ordine: înăsprirea legislaţiei, corelarea în timp real a informaţiilor altor instituţii pentru combaterea evaziunii fiscale, predictibilitatea şi stabilitatea prevederilor fiscale, combaterea evaziunii fiscale, colaborarea şi îndrumarea contribuabililor.

Studiul s-a derulat în luna martie 2023, cu scopul de a lua pulsul companiilor cu privire la schimbările în legislaţia fiscală care au intrat în vigoare încă de anul trecut, care vor continua şi în acest an. Au fost intervievaţi manageri C-level, top manageri şi owneri de business. Cele mai multe companii care au răspuns provin din domeniile IT/software/internet, imobiliare & construcţii, comerţ şi servicii financiare. Ca cifră de afaceri, reprezentativitatea a fost majoritar a companiilor cu o cifră de afaceri mai mică de 30 milioane euro (44%), urmată de cele cu o cifră de afaceri de peste 300 milioane euro (24%), cele cu afaceri situate între 30 şi 100 milioane euro (22%), ponderea companiilor cu afaceri situate în intervalul 100 - 300 milioane euro fiind de 10%.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 365.399 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 45,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2022.

Prezentă în România din anul 1992, EY furnizează, cu ajutorul celor peste 900 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)