Companiile din domeniul sănătăţii trebuie să colaboreze strâns cu autorităţile pentru a transforma România într-un centru de excelenţă pentru cercetare în medicină, susţin reprezentanţii Camerei de Comerţ Elveţia-România (CCE-R).

Conform sursei citate, spaţiul european al datelor privind sănătatea, o iniţiativă a Comisiei Europene, are nevoie de claritate juridică şi de o autoritate de supraveghere înainte să fie creat în România.

"Sectorul de sănătate este responsabil pentru 30% din datele generate la nivel global, însă peste 90% dintre acestea rămân neutilizate", se menţionează în comunicat.

Tratamentele inovatoare se bazează din ce în ce mai mult pe utilizarea datelor, însă pentru a putea beneficia de această oportunitate este necesară identificarea celor mai bune soluţii pentru a asigura protecţia şi confidenţialitatea datelor pacienţilor.

"România are avantajul unei baze largi de profesionişti în sănătate şi specialişti în date care pot conduce transformarea într-un sistem de sănătate european de ultimă generaţie şi un centru de excelenţă pentru cercetare. O colaborare puternică între mediul public şi cel privat poate accelera acest proces şi poate construi infrastructura necesară pentru a creşte eficienţa şi a beneficia de valoarea datelor de sănătate. Mai multe investiţii şi inovaţie în arii precum genomica şi medicina personalizată vor adăuga valoare pentru întreaga societate prin crearea de locuri de muncă şi eliberarea de resurse pentru sectorul medical", a declarat Frank Loeffler, directorul general al Roche România şi membru în board-ul Camerei de Comerţ Elveţia-România (CCE-R).

În luna mai a anului 2022, Comisia Europeană a lansat spaţiul european al datelor privind sănătatea (EHDS), care va permite cetăţenilor să îşi controleze şi să utilizeze datele privind sănătatea în ţara lor de origine sau în alte state membre ale Uniunii Europene.

Astfel, EHDS promovează o piaţă unică pentru serviciile şi produsele digitale de sănătate şi oferă un cadru coerent şi eficient pentru utilizarea datelor privind sănătatea pentru activităţi de cercetare, inovare, elaborare a politicilor şi de reglementare, respectând standardele UE de protecţie a datelor. Cu toate acestea, autorităţile trebuie să colaboreze cu mediul privat pentru realizarea acestui ecosistem, pentru că există încă multe întrebări care vor necesita răspunsuri.

"Accelerarea digitalizării sectorului medical şi construirea aşa-numitului Spaţiu European de Date de Sănătate ridică o serie de provocări de natură bioetică. Autorităţile, companiile private şi organizaţiile non-profit din România care vor lucra împreună pentru digitalizarea sistemului de sănătate trebuie să fie conştiente că trebuie dezvoltată o guvernanţă solidă care va permite ca astfel de proiecte să reuşească. Dincolo de nevoia unei infrastructuri pentru digitalizare şi medicină genomică, există nevoia de claritate juridică şi de autorităţi de supraveghere. Trebuie abordate întrebări privind consimţământul, protecţia vieţii private, reutilizarea datelor şi partajarea beneficiilor. România poate folosi cele mai bune practici care au fost deja testate în străinătate în acest domeniu, dar va trebui totuşi să dezvolte mecanisme clare de ghidare şi de responsabilizare", a declarat Effy Vayena, profesor de Bioetică la Swiss Institute of Technology (ETH).

Mai bine de jumătate din statele membre ale Uniunii Europene nu au o legislaţie pentru refolosirea datelor electronice privind sănătatea şi în scopuri de cercetare, inovare, elaborare a politicilor, siguranţa pacienţilor, statistici sau de reglementare, potrivit Comisiei Europene.

Camera de Comerţ Elveţia - România (CCE-R) este o asociaţie non-profit cu o istorie de 22 de ani în România, care are ca scop facilitarea relaţiilor de afaceri între investitorii elveţieni şi cei români şi de a oferi informaţii economice şi consultanţă companiilor interesate să dezvolte afaceri în cele două ţări.

În aprilie 2023, CCE-R a ajuns la un număr de peste 100 de companii membre care au peste 17.000 de angajaţi în România. Susţinută de Ambasada Elveţiei în România, CCE-R a devenit în ultimele două decenii jucătorul principal al relaţiilor economice româno-elveţiene şi a construit 10 grupuri de lucru menite să vină în sprijinul membrilor Camerei, dar şi a comunităţilor în care aceştia activează. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor online: Anda Badea)