Cercetarea în domeniul hidrogenului începe să producă valoare adăugată în România şi vom continua să finanţăm şi în exerciţiul financiar 2021 - 2027 cercetarea în domeniu, a declarat, vineri, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a participat, vineri, alături de ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, şi de reprezentanţii autorităţilor locale de la Râmnicu Vâlcea, la evenimentul care a marcat finalizarea implementării proiectului "De la Nano la Macro în Energetica Hidrogenului - Extindere Centrul Naţional de Hidrogen şi Pile de Combustibil - HyRo 2.0".

Proiectul, cu un buget de 30,80 milioane lei, a fost finanţat prin Programul Operaţional Competitivitate şi implementat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice - ICSI Râmnicu Vâlcea.

"În anul 2020 am iniţiat demersurile pentru a dezvolta proiecte aplicate în domeniul hidrogenului şi am reuşit semnarea acestui contract, care iată că a ajuns în punctul în care să producă efecte. Astăzi, ne-am reunit pentru a marca finalizarea acestui important proiect aici, la Râmnicu Vâlcea, care se va focaliza pe validarea şi demonstrarea performanţelor tehnologiilor din energetica hidrogenului, pe reducerea costurilor şi identificarea celor mai adecvate aplicaţii pentru aceste tehnologii. Iar pe această cale vreau să îl felicit pe directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice - ICSI Râmnicu Vâlcea, Mihai Varlam. Vom continua să finanţăm şi în exerciţiul financiar 2021-2027 cercetarea în domeniu. În timpul ultimei vizită de lucru pe care am avut-o la Bruxelles, am negociat doamna Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune şi reforme, finanţarea proiectului 'Hub românesc pentru hidrogen şi noile tehnologii în domeniul energiei', cu o alocare estimată de 130 milioane euro, din Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2021-2027. Suplimentar, la nivelul întregului Program este alocată o sumă de peste 1 miliard de euro pentru susţinerea şi promovarea unui sistem de cercetare, dezvoltare, inovare competitiv în România. Aceasta în condiţiile în care este necesară consolidarea realizărilor în domeniul tehnologiilor avansate, prin măsuri şi investiţii în domeniul cercetării-inovării cu potenţial ridicat de aplicare, care să ducă la dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare şi care pot fi asimilate de către industria din România", a subliniat Boloş.

Totodată, ministrul a subliniat că MIPE, în calitate de autoritate finanţatoare, încurajează colaborarea dintre cei mai importanţi actori naţionali în domeniul tehnologiilor bazate pe hidrogen, în vederea dezvoltării de proiecte care să contribuie decisiv la diversificarea pieţei energiei în România.

Proiectul, implementat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice - ICSI Râmnicu Vâlcea, a vizat extinderea capacităţilor de cercetare-dezvoltare ale ICSI Energy, ca parte autonomă din infrastructura naţională RENEWS, astfel încât rezultatele activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI) să contribuie la implementarea tehnologiilor de stocare de energie pe bază de hidrogen.

Proiectul RoHydroHub a fost negociat cu Comisia Europeană şi a fost acceptat ca proiect predefinit în cadrul Programului Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (POCIDIF). Implementarea proiectului urmează să fie asigurată de un parteneriat format din ICSI Râmnicu-Vâlcea şi Universitatea Politehnica Bucureşti. Apelul de proiecte nu va fi competitiv, în condiţiile în care proiectul este predefinit în program.

Conform estimării, apelul de proiecte va fi deschis în iunie 2023, iar contractul de finanţare urmează să fie semnat până la sfârşitul acestui an. La fel ca şi celelalte proiecte predefinite în program, RoHydroHub va beneficia de suportul Autorităţii de Management POCIDIF pe toată durata implementării.

Prin Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (PCIDIF), în cadrul Acţiunii 1.2 - Sprijin pentru proiecte în domeniul tehnologiilor avansate prin crearea de hub-uri de inovare în domenii de interes strategic, vor fi finanţate proiecte considerate de interes strategic pentru România.

"Intervenţiile derivă din nevoile mediului privat şi ale societăţii abordând fragmentarea ecosistemului de cercetare-inovare românesc şi se va concentra pe domeniile de specializare inteligentă identificate la nivel naţional. Acestea creează hub în tehnologii avansate asigurând spillover de cunoaştere în contextul dezvoltării economiei din România. Concret, sunt susţinute activităţi precum: CDI, testare, pilotare, pregătirea proceselor şi a suportului tehnic care să susţină activităţi de producţie, inclusiv dotare cu echipamente şi infrastructuri conexe (de exemplu un procentaj limitat din finanţare pentru lucrări de construcţie necesare pentru dezvoltarea produselor/proceselor/serviciilor)", se spune în comunicatul MIPE.

Rezultatele cercetărilor vor susţine reducerea decalajului de performanţă atât între regiuni, cât şi între România şi alte state UE, se mai arată în documentul citat.

PCIDIF dispune de o alocare totală de 2,2 miliarde de euro. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)