Deficitul bugetar, care este unul mare, pare să fie şi mai mare în realitate pentru că veniturile au fost supraestimate şi cheltuielile au fost subestimate, a declarat, joi, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României.

"Principala cauză a deficitului extern îl reprezintă, după părerea mea, deficitul public. Avem un deficit public care încă înainte de pandemie ne dusese în situaţia de infringement. Numai faptul că a existat pandemia a făcut ca procedura de infringement să fie oprită. Dar situaţia rămâne în continuare deosebit de critică şi în momentul de faţă vedeţi că discuţiile în plan politic sunt legate tocmai de faptul că deficitul bugetar, care şi aşa este foarte mare, de fapt, pare să fie şi mai mare în realitate, pentru că veniturile au fost supraestimate şi cheltuielile au fost subestimate în bugetul care este în momentul de faţă în aplicare", a spus Eugen Rădulescu, la conferinţa cu tema "Finanţarea României", organizată de Oxygen Events.

El a afirmat că este un moment foarte complex cel prin care trecem în momentul de faţă iar în acest joc intervine şi Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care reprezintă "cea mai extraordinară gură de oxigen pe care România ar putea să o aibă".

Eugen Rădulescu a declarat că este vorba despre sume uluitor de mari care ar putea să fie atrase în circuitul economic naţional, dar şi despre măsuri care sunt prevăzute în acest program şi care ar avea în vedere restabilirea echilibrelor macroeconomice care nu stau deloc bine.

"Ori aici este nevoie de foarte multă voinţă politică, întrucât măsurile care trebuie adoptate nu sunt nici populare şi nici uşor de adoptat. Deşi aş putea să spun că unele dintre măsurile care sunt greu de adoptat ar fi foarte populare, cum ar fi, de exemplu, reducerea, dacă nu chiar eliminarea completă, după părerea mea, a pensiilor speciale. În orice caz, reducerea poverii pe care ele o reprezintă şi care iată că reprezintă deja un mare semn de întrebare chiar în momentul de faţă când vorbim, întrucât modul în care au fost modificate legile este de mai degrabă cosmetic decât fundamental", a afirmat Eugen Rădulescu.

Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, execuţia bugetului general consolidat pe anul 2022 s-a încheiat cu un deficit de 81,01 miliarde de lei, respectiv 5,68% din Produsul Intern Brut, sub ţinta de 5,74% din PIB stabilită la rectificarea din noiembrie 2022. Pentru acest an este prevăzut un deficit bugetar de 4,4% din PIB. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)