Banii din Fondul de Tranziţie vin din suprataxa care se pune pe anumite categorii de producători de energie şi sursele prognozate la acest fond vor scădea, iar, în acest context, vrem să vedem cât mai repede o decizie prin care să ne asigurăm că sursele disponibile în acest cont sunt ceea ce şi-a asumat statul că va aloca pentru compensarea reducerii de preţ la consumatori, a declarat, joi, Dana Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).

"Există prin legislaţia în vigoare prevederi prin care furnizorii alocă aceste reduceri de preţ, ulterior urmând să recupereze fondurile necesare. Dacă la început am văzut o serie de întârzieri generate de motive birocratice, absolut de înţeles până la un punct, pentru că era ceva nou şi pentru funcţionarul public din România, în momentul de faţă, din păcate, începem să înregistrăm nişte întârzieri. Cred că trebuie să ne uităm un pic, în noul context, la construcţia fondului de tranziţie care finanţează aceste măsuri. Trebuie să ne uităm la filosofia sursei de finanţare. Banii în acest fond vin din suprataxa care se pune pe anumite categorii de producători, pe anumite tranzacţii, pentru un anumit preţ. Preţul a scăzut, deci cred că este foarte realist să ne aşteptăm, având în vedere că fondul se alimentează din tranzacţiile de astăzi viitoare, că sursele prognozate a se acumula în acest fond vor scădea. Din nefericire, cheltuiala pe care statul român încă trebuie să o înregistreze este cumva în urmă, adică noi decontăm o cheltuială veche, la preţurile mai mari", a explicat Dana Dărăban, la o conferinţă pe teme de energie, organizată de DC Media Group.

Ea a subliniat că, în contextul creşterilor abrupte de preţ la energie, consumatorul casnic din România a fost protejat într-o măsură foarte mare.

"Dacă ne uităm pe structura de consum şi din cifrele adunate şi la nivelul membrilor ACUE, vă pot spune că peste jumătate, deci un 54%, 4,9 milioane de clienţi care se află în marja de până la 100 de kilowaţi, pe această marjă, consumul mediu fiind undeva de 50 de kilowaţi, au avut o factură undeva la 34 lei.(...) Vorbim de energie electrică. La gaze naturale, o treime, 34%, respectiv 3,4 milioane de clienţi, s-au încadrat în tranşa de consum de până la 300 de kilowaţi, iar pe această tranşă consumul mediu este undeva la 150 de kilowaţi şi au plătit undeva o factură de 120 lei. Acum, eu ştiu, dacă pleci de la, să spun aşa, un punct de referinţă gratis, 120 de lei, 34 lei pot să pară mult, dar eu cred că trebuie să învăţăm că energia nu e gratis, este un commodity, care are un cost pe care îl plăteşti. Dar eu insist, cu toată responsabilitatea, că aceste măsuri au protejat într-o foarte foarte mare măsură clientul din România", a spus directorul ACUE.

Aceasta a semnalat însă că, în ceea ce priveşte cheltuiala pe care statul român încă trebuie să o înregistreze, aceasta este cumva în urmă, adică se decontează o cheltuială veche, la preţurile mai mari.

"Cred că matematic este destul de simplu să înţelegem că nu au cum să se alinieze veniturile cu cheltuiala pe care încă statul român o are de achitat şi din acest punct de vedere ne dorim să vedem o decizie cât se poate de repede, în sensul în care să ne asigurăm că sursele disponibile în acest cont sunt ceea ce statul român a asumat că va aloca drept reducere de preţ atât pentru consumatorul casnic, cât şi pentru consumatorul industrial", a mai afirmat Dărăban.

Pe de altă parte, directorul executiv al ACUE a menţionat că, dacă ne uităm şi la toate fondurile disponibile (PNRR, RepowerUE), România, pe partea de finanţare, nu a mai avut o şansă atât de bună în vederea accesării unor fonduri pentru foarte multe proiecte din sectorul energetic şi pentru a putea atrage aceşti bani statul trebuie să lucreze împreună cu sectorul privat.

"Cred că aici trebuie iar să ne uităm cu realism şi să acceptăm că nu în toate zonele statul român s-a dovedit un manager foarte bun. Şi atunci, având în vedere că termenul este foarte scurt, Repower are termene foarte scurte de absorbţie de bani, PNRR la fel, cred într-o discuţie constantă, corectă, cu partenerii din zona privată, cu oricine pe care statul român îl identifică ca potenţial sprijin în a face aceste proiecte, în management-ul acestor proiecte, pentru a ne asigura că le implementăm în timp. Eu cred că aici trebuie să vină o mobilizare foarte mare. Nu vom putea atrage aceşti bani dacă vom continua să lucrăm în imaginea trecută: funcţionarii în birourile domniilor lor se gândesc cum se poate face mai bine un proiect fără o consultare reală şi fără parteneriat real de afaceri cu consultanţii din zona privată. Deci chiar avem o şansă unică, dar avem şi o slăbiciune şi cred că primul pas, trebuie să recunoaştem, e că trebuie să lucrăm împreună, pentru că altfel nu vom putea să atragem aceşti bani", a atras atenţia Dana Dărăban.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)