Guvernul a aprobat miercuri proiectul de ordonanţă de urgenţă care rezolvă clarificările solicitate de Comisia Europeană pentru validarea jaloanelor aferente cererii de plată numărul II din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), informează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

"Odată cu Ordonanţa aprobată astăzi în Guvern, intrăm în linie dreaptă spre validarea clarificărilor solicitate de Comisia Europeană. Pe deoparte, clarificăm aspectele privind decarbonizarea sectorului energetic care au fost discutate cu CE. Guvernul a obţinut un succes referitor la noul context energetic european, prin obţinerea din partea CE a unei flexibilităţi vizavi de reforma şi calendarul privind decarbonizarea şi înlocuirea cărbunelui din mixul energetic. Romania nu trebuie să închidă grupurile energetice, acestea vor fi trecute în conservare, şi va putea beneficia de asemenea şi de fondurile aferente PNRR. În ceea ce priveşte legea avertizorului, MIPE a transmis către Parlamentul României o adresă privind modificarea textului legii privind protecţia avertizorilor în interes public, aşa cum s-a agreat cu reprezentanţii de la Bruxelles. Ea a trecut deja ieri în Senat. În contextul acestor demersuri, suntem tot mai aproape ca România să primească integral cele 3,2 miliarde de euro aferente cererii de plată numărul II", a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Proiectul de ordonanţă a fost elaborat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, împreună cu Ministerul Energiei şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, şi are rolul de a aduce o serie de modificări punctuale actelor normative care intra sub incidenţa unor jaloane aferente cererii de plată numărul II, cu scopul de a răspunde solicitărilor de clarificări din partea Comisiei Europene în procesul de validare a acestora.

MIPE a transmis, la 15 decembrie, Comisiei Europene cea d-a doua cerere de plată din cadrul PNRR, în valoare de peste 3,227 miliarde de euro, din care 2,147 miliarde de euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil şi 1,080 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut.

"De la acel moment, Comisia Europeană a început analizarea celor peste 3.000 de documente trimise de România, pentru verificarea realizării ţintelor şi jaloanelor aferente acesteia. În cadrul procesului de avizare prealabilă, Comisia Europeană a solicitat prin mai multe iteraţii o serie de clarificări suplimentare faţă de documentaţia prin care un stat membru justifică realizarea ţintelor şi jaloanelor aferente cererii de plată, această practică fiind una obişnuită în procesul de analiză a cererilor de plată, nu numai în cazul României, ci în cazul tuturor statelor membre", se arată în comunicatul MIPE transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, unul dintre obiectivele asumate de România prin PNRR îl reprezintă îndeplinirea jalonului 114 - "Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului". În acest sens, Guvernul României a adoptat OUG nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, aprobată prin Legea nr. 334/2022. Eliminarea etapizată a centralelor electrice pe bază de lignit şi huilă constituie primul element de reformă al Componentei C6. Reforma a fost cuprinsă în cererea de plată nr. 2 transmisă Comisiei Europene în luna decembrie 2022.

"Este necesară modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, prin introducerea unei excepţii în privinţa amânării scoaterii din exploatare/serviciu a 660 MW de capacităţi de producere a energiei electrice pe bază de lignit şi trecerea acestora în conservare pe o perioadă de 3 ani, începând cu luna iunie 2023, în baza unui plan de conservare, elaborat de către ministerul de resort, precum şi abrogării prevederilor art. 19. Modificarea dispoziţiilor legale se realizează la solicitarea Comisiei Europene, pentru ca jalonul 114 să fie considerat îndeplinit satisfăcător", susţin reprezentanţii MIPE.

Un alt obiectiv asumat de România îl reprezintă jalonul 97 - Cereri de propuneri pentru renovarea şi renovarea integrată în scopul asigurării eficienţei energetice (consolidare seismică şi eficienţă energetică) pentru clădiri rezidenţiale.

În urma analizei Comisiei Europene, pentru ca jalonul să fie considerat îndeplinit satisfăcător, s-a solicitat României să depună dovezi suplimentare care să asigure conformitatea cu cerinţele din Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, în privinţa asigurării de staţii de încărcare pentru parcare (1 din 5 locuri de parcare) aferente clădirilor rezidenţiale multifamiliale şi informaţii suplimentare privind asigurarea priorităţii comunităţilor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială.

În acest sens, Comisia Europeană a solicitat României să adopte măsuri pentru modificarea prevederilor art. 15 alin. (3) din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, pentru a prevedea nu numai instalarea tubulaturii ci şi instalarea staţiei de alimentare electrice propriu-zise.

De asemenea, este necesară modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, în sensul modificării prevederilor articolului 15 alineatul (3), astfel: "În cazul clădirilor rezidenţiale noi, precum şi în cazul renovării majore a clădirilor rezidenţiale existente, care au mai mult de 10 locuri de parcare, investitorii/proprietarii acestora, după caz, sunt obligaţi să asigure instalarea tubulaturii încastrate pentru cabluri electrice pentru fiecare loc de parcare, precum şi instalarea unui punct de reîncărcare vehicule electrice pentru fiecare 5 locuri de parcare, în următoarele cazuri: a) parcarea se situează în interiorul clădirii şi, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a clădirii; b) parcarea este adiacentă clădirii şi, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a parcării", se menţionează în comunicat.

MIPE precizează că modificarea dispoziţiilor legale se realizează la solicitarea Comisiei Europene, pentru ca jalonul 97 să fie considerat îndeplinit satisfăcător.

Modificarea asigură conformitatea cu cerinţele din Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, în privinţa asigurării de staţii de încărcare pentru parcare (1 din 5 locuri de parcare) aferente clădirilor rezidenţiale multifamiliale.

De asemenea, pentru a nu afecta raporturile sau situaţiile juridice născute sub vechea reglementare, dar care nu şi-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări, se introduc norme tranzitorii în scopul respectării principiului neretroactivităţii legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţia României, în sensul că prevederile art. 15 alin. (3) nu se aplică clădirilor rezidenţiale noi, precum şi clădirilor rezidenţiale existente supuse renovării majore pentru ale căror lucrări de construire au fost depuse cereri de autorizaţie de construire până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Nu în ultimul rând, MIPE precizează că a transmis către Parlamentul României o adresă privind modificarea, cu celeritate, a textului Legii 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public, adoptată de Parlamentul României, care a intrat în vigoare la data de 22 decembrie 2022, cuprinsă în cererea de plată numărul 2.

Unul dintre obiectivele asumate de România prin PNRR este reprezentat de îndeplinirea jalonului 430 "Intrarea în vigoare a legii privind protecţia avertizorilor" aferent Reformei 6. Intensificarea luptei împotriva corupţiei", componenta 14 - Buna Guvernanţă.

În urma analizei Comisiei Europene, pentru ca jalonul să fie considerat îndeplinit satisfăcător, s-a solicitat eliminarea sintagmei "temeinice", din cuprinsul prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea 361/2022.

Potrivit MIPE, forma în vigoare este: "(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează şi se soluţionează în măsura în care conţine indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii", iar forma agreată de Comisia Europeană prevede: "(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează şi se soluţionează în măsura în care conţine indicii referitoare la încălcări ale legii."

MIPE reaminteşte că în urma autorizării primei cereri de plată, la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente, care au intrat deja în conturile ţării. De asemenea, România a încasat deja două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 şi în ianuarie 2022.

Depunerea celei de-a doua cereri de plată din PNRR a fost condiţionată de îndeplinirea a 51 de ţinte şi jaloane aferente primelor două trimestre din 2022, fiind reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocraţiei şi cloud-ul guvernamental, subliniază reprezentaţii MIPE.

Potrivit sursei citate, cea de-a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro, urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara acestui an şi va fi însoţită de documentaţia aferentă îndeplinirii a 55 de ţinte şi jaloane.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării şi până la finalul lui 2022, România şi-a asumat îndeplinirea a 151 de ţinte şi jaloane.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)