Un procent de 46% dintre companiile româneşti care au activităţi de cercetare-dezvoltare spun că nu aplică pentru a obţine facilităţile fiscale acordate de stat prin legislaţie, iar motivele principale sunt dificultăţile în determinarea activităţilor eligibile şi în întocmirea documentaţiei solicitate, arată un studiu derulat de o companie de consultanţă.

Potrivit cercetării EY, aproape jumătate dintre companii au avut dificultăţi în determinarea activităţilor de cercetare-dezvoltare eligibile. Pe de altă parte, peste 50% dintre inspecţiile fiscale desfăşurate la companiile care au aplicat pentru facilităţile fiscale disponibile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare s-au finalizat cu ajustări privind facilităţile aplicate. De asemenea, mai mult de trei sferturi dintre companiile care au aplicat facilităţi în acest sector nu au obţinut şi certificare din partea unui expert desemnat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID), acesta fiind unul din principalele motive pentru care au avut ulterior probleme în cadrul inspecţiei fiscale.

Alte motive pentru care companiile nu aplică pentru facilităţi sunt prevederile legislative neclare - 44%, la egalitate cu riscul ca autorităţile de control să conteste aplicabilitatea acestei facilităţi (44%) şi dificultăţile în determinarea cheltuielilor eligibile şi a cheii de alocare a costurilor eligibile (44%) şi dificultăţile în contractarea unui expert desemnat conform Registrului experţilor pe domenii de cercetare-dezvoltare (22).

Studiul arată că peste 60% dintre companiile intervievate spun că sunt informate şi cunosc facilităţile fiscale care permit societăţilor o deducere suplimentară la calculul rezultatului fiscal (50% din cheltuielile eligibile pentru aceste activităţi) şi, respectiv, scutirea de la plata impozitului pe venit pentru persoanele care sunt incluse în echipa unui proiect de cercetare - dezvoltare şi inovare.

Totuşi, 40% dintre companii nu cunosc aceste facilităţi, deşi sunt companii din sectoare de activitate care ar putea cunoaşte un proces accelerat de dezvoltare, în actualul context economic dificil şi complex, dacă ar desfăşura astfel de proiecte.

Pe de altă parte, deşi 61% dintre respondenţi declară că sunt în cunoştinţă de cauză privind facilităţile acordate în cazul derulării proiectelor de cercetare - dezvoltare, doar 31% au accesat una dintre cele două facilităţi.

Pasul aplicării acestor facilităţi fiscale, indiferent de rezultatul obţinut, a fost urmat în 80% dintre cazuri şi de o inspecţie fiscală care a vizat impozitul pe profit şi/sau impozitul pe venit pentru perioada în care compania a aplicat facilităţile.

"Cel mai îngrijorător aspect, în ceea ce priveşte rezultatele inspecţiei, este acela că organele de control fiscal au contestat (în 50% din cazuri) aplicarea facilităţilor fiscale, fapt determinat de mai multe motive, cel mai des invocat fiind însă lipsa certificării din partea unui expert din cadrul Registrul experţilor pe domenii de cercetare-dezvoltare", precizează consultanţii.

O întrebare la fel de importantă în cadrul studiului s-a referit la întocmirea proiectului specific activităţilor de cercetare-dezvoltare pentru care s-au aplicat facilităţile fiscale, care trebuie să conţină elementele minime prevăzute de legislaţia aplicabilă. Răspunsurile au fost în totalitate pozitive, ceea ce duce la concluzia că, în cadrul companiilor, s-a înţeles importanţa documentaţiei în aplicarea facilităţilor.

Dar aici este de analizat pasul premergător întocmirii dosarului de proiect cerut de lege, şi anume modalitatea prin care a fost realizată certificarea activităţilor de cercetare-dezvoltare, subliniază EY. Cele mai multe companii au realizat intern (80% dintre respondenţi) şi doar 20 % dintre cei intervievaţi au obţinut şi certificarea de către un expert desemnat conform Registrului experţilor.

De altfel, realizarea şi documentarea dosarelor proiectelor de cercetare-dezvoltare au constituit, potrivit studiului, pentru toţi respondenţii, cea mai mare provocare a companiei în aplicarea acestei facilităţi fiscale.

"Din rezultatele studiului se desprind cel puţin trei lucruri importante cărora companiile din România ar trebui să le acorde atenţie: analiza temeinică, premergătoare deciziei de a aplica, pentru a evita "munca în zadar"; înţelegerea paşilor şi a documentaţiei de pregătit; importanţa serviciilor unui consultant şi certificării de către un expert, opţiune prin care se scuteşte timp, se economisesc bani şi este evitată situaţia în care aplicarea facilităţii în sine să fie contestată", se arată în comunicatul EY.

Potrivit sursei citate, în România legislaţia în domeniu este foarte favorabilă acestor proiecte de cercetare-dezvoltare şi ar putea genera un impact foarte mare pentru companii, inclusiv avantaj de cash-flow din punct de vedere fiscal.

"Consider că zona de cercetare-dezvoltare este foarte ofertantă şi potrivită pentru multe industrii în perioada următoare, iar companiile din România ar trebui să aibă în vedere în avantajele oferite de Codul Fiscal prin aceste facilităţi, aducând inclusiv beneficii de cash-flow. Recomand contribuabililor să analizeze în ce măsură activităţile pe care le au sunt potrivite pentru a aplica aceste facilităţi în perioada următoare", a precizat Andra Caşu, partener, liderul departamentului de Impozite directe, EY România.

Principala recomandare pe baza rezultatelor studiului este reconsiderarea acestor facilităţi de către companiile care au activităţi de cercetare-dezvoltare în sensul aplicării lor pe scară mai largă. Faptul că, recent, legislaţia s-a schimbat si au apărut inclusiv precizări legate de lista experţilor în domeniu arată că autorităţile sunt deschise şi favorabile în ceea ce priveşte încurajarea companiilor româneşti spre a beneficia de astfel de facilităţi.

"Facilităţile fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare există de mulţi ani în legislaţia românească, însă nu au fost accesate pe scară largă de companiile care ar putea beneficia de ele. Anul 2023 a venit cu modificări importante privind procedura de aplicare a acestor facilităţi, care clarifică anumite aspecte neclare sau insuficient reglementate şi care ar trebui să încurajeze tot mai multe companii să aplice facilităţile fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare desfăşurate", a explicat Răzvan Ungureanu, director, Impozite Directe, EY România.

Sondajul a fost derulat în luna ianuarie 2023 şi a avut 110 respondenţi, contribuabili mici şi mijlocii, din 18 sectoare de activitate, cei mai mulţi activând în sectoarele servicii profesionale, comerţ, IT şi telecomuincaţii, industria prelucratoare şi financiar-bancar.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 365.399 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 45,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2022. Prezentă în România din anul 1992, EY furnizează, cu ajutorul celor peste 900 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)