Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore la nivel naţional, iar pentru atenuarea acestora este nevoie de cooperare între actorii din piaţă, autorităţile locale şi organizaţiile internaţionale care studiază amploarea fenomenului, este concluzia unei dezbateri de specialitate, organizată recent de Asociaţia 2Celsius, în colaborare cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

Comisia Europeană a propus în 2021 un Regulament UE privind Metanul, care se află la ora actuală în negocieri între Parlamentul European şi Consiliul UE şi ar putea fi gata până la finalul anului.

"UE este cel mai mare importator de petrol şi gaze naturale şi principala noastră prioritate este să ne asigurăm că regulamentul acoperă şi importurile, estimate la peste 90% din consumul european. Trebuie să ne asigurăm că şi în afara graniţelor UE se aplică aceleaşi reguli", a declarat europarlamentara Jutta Paulus, co-raportor al Comisiei ITRE din Parlamentul European pentru negocierile privind Regulamentul UE privind Metanul.

La rândul său, Alexandra Bocşe, consilier de stat în Departamentul Climă şi Sustenabilitate al Administraţiei Prezidenţiale, a susţinut că România trebuie să-şi asume reducerea emisiilor de metan şi că "o serie de măsuri ieftine şi rapide pot fi implementate în industria energetică".

"Avem trei surse importante de metan în România: sectorul agricol, deşeurile şi industria energetică. Am avut o întâlnire la Guvern pe tema metanului şi am discutat diferite opţiuni de implicare a actorilor din zona economică în reducerea emisiilor de metan, cu costuri cât mai mici. Deocamdată nu ştim care este amploarea fenomenului şi avem nevoie de măsurători clare", a spus Bocşe.

Potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor, România nu a semnat Angajamentul global pentru reducerea emisiilor de metan, un efort internaţional demarat de SUA şi Uniunea Europeană, la care au aderat până în prezent 150 de ţări, cu scopul de a reduce emisiile globale de metan cu 30%, până în anul 2030.

Statisticile oficiale arată că România este a doua ţară producătoare de gaze naturale din UE, dar are una dintre cele mai vechi infrastructuri din Europa.

"România este unul dintre cei mai mari emiţători de metan din UE şi are oportunitatea de a-şi arăta poziţia de lider prin aderarea la Angajamentul global şi prin implicarea în eforturile UNEP de reducere a emisiilor de metan din sectorul energetic", a menţionat Andreea Calcan, de la Observatorul Internaţional al Emisiilor de Metan (IMEO), un program al Naţiunilor Unite pentru Mediu.

În acelaşi context, Calcan a explicat că este necesară o monitorizare atentă a emisiilor de metan, deoarece fără date clare, problema nu poate fi rezolvată. Aceasta a invitat companiile româneşti să se alăture Parteneriatului pentru reducerea metanului în operaţiunile petroliere şi gaziere 2.0 (OGMP 2.0), programul emblematic al UNEP privind raportarea şi atenuarea emisiilor de petrol şi gaze.

OGMP 2.0 permite companiilor să direcţioneze acţiunile de atenuare şi să aloce capitalul în mod eficient, fiind singurul cadru internaţional de raportare cuprinzător, bazat pe măsurători, pentru sectorul petrolului şi gazelor naturale.

Un alt instrument elaborat de IMEO este programul MARS (Methane Alert and Response System), un program-pilot lansat la COP27, cu scopul de detecta şi atribui emisiile "fugitive" de metan prin satelit, care apoi anunţă entitatea responsabilă (companie sau guvern) pentru a stimula o reacţie. Cu ajutorul IMEO, Naţiunile Unite asigură cursuri de formare gratuite pentru autorităţile publice şi reprezentanţii companiilor de petrol şi gaze în vederea înţelegerii contextului global şi al emisiilor de metan.

"Operaţiunile cu petrol şi gaze sunt responsabile zilnic de emisii de metan. Trebuie să luăm urgent măsuri pentru că există multe tehnologii disponibile. Putem micşora trei sferturi din aceste emisii cu ajutorul tehnologiei şi a echipamentelor de captare sau etanşare mai eficiente. 80% din investiţii pot fi realizate cu costuri rezonabile. Costul total de implementare este aproximativ 100 de miliarde de dolari, pentru o industrie care are un venit de peste 4 trilioane de dolari", a explicat, în cadrul evenimentului de specialitate, Tomas Bredariol, de la International Energy Agency.

Totodată, Thomas Roeckman, profesor la Universitatea Utrecht şi coordonatorul programului ROMEO (ROmanian Methane Emissions from Oil & gas), a realizat o serie de măsurători la infrastructură de gaze şi petrol din sudul României şi a arătat că la peste jumătate dintre locurile monitorizate sunt emisii de metan, iar cantitatea acestora este de până la cinci ori mai mare decât declară România.

"Mentalitatea trebuie să se schimbe de la cel care generează problema la cel care o poate rezolva. Gazul pierdut prin scurgeri, aerisire sau ardere este de bună calitate, valorează bani şi compania îl poate recupera şi folosi", a afirmat Roeckman.

Asociaţia 2Celsius, în colaborare cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România, a organizat, recent, conferinţa Contribuţia României la reducerea emisiilor de metan din sectorul energetic, care a reunit la Bucureşti experţi din domeniul monitorizării şi raportării emisiilor de metan, reprezentanţi de pe tot lanţul industriei energetice, autorităţi locale şi europene şi asociaţii neguvernamentale, într-un efort de a înţelege obligaţiile României la nivel european şi care sunt implicaţiile economice şi de mediu.

Evenimentul a beneficiat de sprijinul Environmental Investigation Agency, ca parte a demersurilor sale de a promova reducerea rapidă a emisiilor globale de metan în acord cu recomandările ştiinţifice privind schimbările climatice şi cu tinţele asumate prin Acordul de la Paris.

2Celsius este o organzaţie non-guvernamentală cu profil de mediu, înfiinţată în anul 2010. În prezent, asociaţia este membră a celor mai mari reţele europene de mediu, printre care Transport&Environment, European Environmental Bureau şi CAN Europe. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)