Consumul global de resurse şi materii prime s-a triplat în ultimii 50 de ani, consumul per capita depăşeşte de aproape două ori pragul de echilibru, iar în ultimii şase ani economia mondială a exploatat şi a folosit mai mult decât în întreg secolul XX, astfel fiind create dezechilibre naturale majore şi perspective nesustenabile pentru mai multe regiuni, specii şi industrii, arată rezultatele studiului "The Circularity Gap", realizat de agenţia internaţională Circle Economy, în colaborare cu Deloitte.

Potrivit cercetării, publicate marţi, economia globală este, în prezent, circulară în proporţie de doar 7,2%, în scădere comparativ cu 2018, când prima ediţie a studiului o estimase la 9,1%.

În acest context, datele centralizate relevă faptul că, în ultimii 30 de ani, a fost despădurită la nivel global o suprafaţă totală de peste 420 de milioane de hectare, în timp ce aproape jumătate din solurile planetei sunt serios degradate, oceanele au o aciditate cu peste 30% peste limitele admise, 85% din rezervele piscicole sunt în colaps, iar fauna sălbatică s-a diminuat cu 70%. În plus, peste 70% din emisiile de carbon provin din extragerea şi prelucrarea resurselor naturale, în procese clasice, de economie liniară (take, make, waste).

Specialiştii sunt de părere că renunţarea la combustibilii fosili şi diminuarea cererii de agregate minerale, precum nisipul şi pietrişul, sunt acţiuni care ar putea avea impact imediat asupra acestei stări de fapt, iar industriile cu amprentă mare asupra calităţii aerului, solului şi apelor, precum industria alimentară (responsabilă de aproape o treime din emisiile cu efect de seră şi principala cauză a pierderii biodiversităţii), industria prelucrătoare (principala sursă de poluare chimică şi de deşeuri cu degradare lentă), construcţiile (responsabile de 55% din consumul de electricitate şi un sfert din solurile degradate la nivel global) şi transporturile (aproape jumătate din emisiile de carbon, cu perspective de a depăşi 60% până în 2050), trebuie tratate cu prioritate.

"România face primii paşi în tranziţia de la o economie liniară la una circulară, un proces complex şi de lungă durată. În 2021, economia românească era circulară în proporţie de numai 1,4%, comparativ cu media UE de 11,7%. Strategia Naţională privind Economia Circulară, adoptată în septembrie 2022 şi care va fi completată de un Plan de acţiune până în al treilea trimestru al acestui an, dă un semnal important şi oportun. Aceasta a identificat primele şapte sectoare economice ca potenţial de circularitate pentru România - agricultură şi silvicultură, auto, construcţii, alimente şi băuturi, ambalaje, textile, echipamente electrice şi electronice -, care vor fi vizate, aşa cum recomandă şi studiul, de acţiuni concrete şi prioritare în Planul de acţiune. Practic, toate aceste arii vor naşte oportunităţi importante de afaceri pentru companii, care vor avea la dispoziţie noi facilităţi şi surse de finanţare publice şi private", a declarat Adrian Teampău, director Servicii Fiscale la Deloitte România.

Conform studiului de specialitate, în ultimii 50 de ani, populaţia planetei s-a dublat, însă consumul de resurse a crescut de peste trei ori.

"În 2015, doar opt mari economii (Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA, Canada şi Federaţia Rusă), au produs peste 85% dintre gazele cu efect de seră la nivel global. În prezent, cifrele cresc galopant în state cu economii emergente şi se estimează, de exemplu, că numai China este responsabilă de 75% din creşterea consumului de materii prime în ultimii 20 de ani. Soluţiile propuse de studiu vizează trei categorii de state, în funcţie de dimensiunile şi amprenta economiilor lor în ecuaţia globală a consumului de resurse. În primul rând, statele Shift, cu venit mare pe cap de locuitor şi nivel de trai ridicat, care consumă cea mai mare parte a resurselor şi se află la originea principalelor dezechilibre naturale; în această categorie intră statele europene şi din America de Nord, Australia, ţările din Golf şi din Orientul Îndepărtat, care trebuie să reducă supra-consumul şi să accelereze eforturile de ecologizare a mijloacelor de producţie", recomandă studiul publicat de Deloitte.

Altă categorie includ statele Grow (China, ţările din Europa de Est şi Caucaz, Asia Centrală şi America Latină), care se industrializează accelerat şi a căror clasă de mijloc creşte. Acestea consumă semnificativ mai mult în ultimii ani şi, potrivit raportului, trebuie să se concentreze pe a stabiliza consumul de resurse.

În cele din urmă, categoria statelor Build, care se referă la ţări şi teritorii din Africa şi Asia de Sud şi Sud-Est, deşi găzduiesc cea mai mare parte a populaţiei lumii, consumă mai puţin de 10% din cât consumă statele Shift şi prezintă decalaje sociale şi economice importante, se menţionează în raport. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)