Fondul de clădiri din România trebuie convertit la standardele europene privind eficienţa energetică, în prezent ratele de renovare a clădirilor fiind insuficiente, doar 0,2% din parcul imobiliar fiind supus anual unor renovări aprofundate, a declarat, luni, la o conferinţă de specialitate, Denisa Diaconu, senior researcher Energy Policy Group.

"Vedem mai multe programe publice şi private care încurajează măsurile de eficienţă energetică, ceea ce ne face să credem şi să ne dorim ca eficienţa energetică să devină o prioritate naţională. Şi cel puţin contextul european este favorabil, pentru că două dintre cele mai importante instrumente care reglementează eficienţa energetică sunt în proces de revizuire şi de negociere. Şi mă refer la directiva privind eficienţa energetică, respectiv directiva privind performanţa energetică a clădirilor. (...). Reamintesc că începând cu 2021 este în vigoare standardul nZEB (nearly zero energy building), care defineşte o clădire cu un consum mic de energie, implicit o performanţă ridicată energetică.(...) Fondul de clădiri din România trebuie şi el convertit încet-încet la aceste standarde. Din păcate, ratele actuale de renovare a clădirilor sunt insuficiente. Numai 0,2% din parcul imobiliar este supus anual unor renovări aprofundate, care sunt necesare pentru a îmbunătăţi performanţa energetică a clădirilor cu cel puţin 60%", a spus Denisa Diaconu la conferinţa organizată de Asociaţia Energia Inteligentă.

El a subliniat că standardul nZEB urmează să fie înlocuit cu unul nou, prezentat în propunerea de directivă a Comisiei Europene, care va fi mult mai ambiţios, de clădiri cu emisii zero. Acest nou standard va fi obligatoriu începând cu 2028.

"În propunerea Comisiei, acesta trebuia să fie obligatoriu începând cu 2030. Parlamentul European, care a adoptat o nouă variantă la începutul lunii februarie, a vrut să fie ceva mai ambiţios şi toate clădirile noi vor trebui să fie ZEB începând cu 2028, iar toate clădirile publice vor trebui să fie ZEB începând cu 2026. Alte aspecte care trebuie avute în vedere în implementare a acestui standard ZEB se referă şi la tehnologiile pe care le încorporează clădirile, iar începând cu 2028 toate clădirile noi trebuie echipate cu panouri fotovoltaice, acolo unde este, bineînţeles, adecvat din punct de vedere tehnic şi fezabil economic", a explicat reprezentanta Energy Policy Group.

Aceasta a adăugat că propunerea de directivă are în vedere şi standardele minime de performanţă energetică, iar noua propunere venită din partea Parlamentului European spune că clădirile rezidenţiale ar trebui să atingă cel puţin clasa de performanţă energetică E până în 2030 şi D până în 2033.

"Date fiind aceste noi modificări pe care le vedem discutate la nivel european şi uitându-ne la realitatea noastră locală, naţională, trebuie să înţelegem că e nevoie de mai multă ambiţie în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi trebuie să înţelegem că măsurile de eficienţă energetică trebuie să fie gândite pe termen lung, astfel încât să putem să implementăm aceste standarde şi să le integrăm într-un timp care să ne permită să ne atingem ţintele şi obiectivele pe care trebuie să le realizăm", a punctat Denisa Diaconu.

Ea a menţionat că în prezent există fonduri atât naţionale, cât şi europene, care pot susţine investiţii ample în renovări şi măsuri de eficienţă energetică, dar în contextul în care standardele şi politicile europene în ceea ce priveşte sectorul clădirilor vor deveni mai ambiţioase, se va impune şi o suplimentare a bugetului, iar statele membre, implicit România, trebuie să ia măsuri pentru a facilita şi pentru a încuraja şi investiţiile de capital privat. Totodată, a semnalat Diaconu, se simte necesitatea unor programe de eficienţă energetică publice, care să targeteze diferenţiat anumite categorii sociale.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)