Proiectele care reprezintă o alternativă la gazul rusesc, precum Azerbaidjan - Georgia - Romania Interconnector (AGRI) trebuie readuse în prim plan, în situaţia actuală, a declarat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, care a subliniat că renunţarea la acest proiect a însemnat şi oprirea investiţiilor în infrastructura de stocare a gazelor

Potrivit unui comunicat, preşedintele CCIR a avut miercuri o întrevedere cu ambasadorul Georgiei în România, Tamar Beruchashvili, agenda discuţiilor cuprinzând promovarea proiectului AGRI, în contextul siguranţei energetice europene şi al dezvoltării economiilor statelor active în această iniţiativă.

"În situaţia actuală, este mai mult decât necesar să readucem în prim plan proiectele care reprezintă o alternativă la gazul rusesc, cum este proiectul AGRI, de exemplu. Chiar dacă pe hârtie a fost demarat în 2008, din anumite motive acest proiect nu a fost pus în practică până în prezent. Acest proiect presupunea transportul gazelor naturale din regiunea Caspică, pe teritoriul Azerbaidjanului şi Georgiei, şi traversarea Mării Negre cu ajutorul navelor metaniere până în Portul Constanţa. Din păcate, renunţarea la acest proiect a însemnat şi oprirea investiţiilor în infrastructura de stocare a gazelor, Europa fiind complet nepregătită din acest punct de vedere la ora actuală. De aceea, astfel de întâlniri, precum cea de azi, devin foarte importante pentru a încerca să găsim soluţiile optime pentru revitalizarea AGRI ca alternativă la gazul rusesc", a spus Mihai Daraban.

Ambasadorul Georgiei a subliniat, la rândul său, că ţara sa îşi doreşte o colaborare cât mai strânsă cu România, mai ales în ceea ce priveşte crearea unui culoar de transport maritim şi dezvoltarea infrastructurii de procesare şi distribuţie a resurselor de gaz natural lichefiat.

"Vă asigurăm de tot sprijinul nostru în ceea ce priveşte finalizarea cât mai urgentă a proiectului AGRI. Poziţia geografică a României, şi aici mă refer la deschiderea de la Marea Neagră prin Portul Constanţa, ar fi permis ca, odată ajunse în acest loc, gazele lichefiate să fie regazeificate şi transportate mai departe prin conducte spre restul Europei. Volumele de gaze ar fi asigurat astfel consumul României, iar restul ar fi fost redirecţionate către pieţele din Europa care şi-ar fi exprimat intenţia de a le achiziţiona", a afirmat Tamar Beruchashvili. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)