Asociaţiile companiilor din sectorul energiei regenerabile cer, la unison, eliminarea barierelor legislative care stopează România să redevină exportator de energie, conform unui comunicat remis, marţi, AGERPRES.

"RPIA (Asociaţia Industriei Fotovoltaice din România), RWEA (Asociaţia Română pentru Energie Eoliană) şi PATRES (Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din Romania), reprezentând producători, dezvoltatori şi prestatori de servicii şi echipamente din sectorul energiei regenerabile, cu o putere totală instalată de aproximativ 5 GW, solicită Guvernului reanalizarea proiectului de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri pentru realizarea investiţiilor necesare dezvoltării infrastructurii energetice a României finanţate din fonduri alocate în cadrul capitolului REPowerEU", se menţionează în comunicat.

Reprezentanţii celor trei asociaţii subliniază că prevederile Proiectului OUG încalcă normele de concurenţă şi de ajutor de stat şi perturbă competitivitatea pe piaţa de energie prin derogarea exclusivă de la limita de 50 de hectare pentru obiectivele specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile declarate de interes naţional şi concesionarea directă a terenurilor de către Agenţia Domeniilor Statului.

"În contextul în care entităţile publice acţionează pe piaţă în competiţie directă cu operatorii privaţi, dezvoltând capacităţi energetice indistinctibile, nu există nicio justificare obiectivă pentru exceptări legislative în considerarea unui interes naţional superior. Măsurile preconizate conduc la acordarea unui ajutor de stat care creează un avantaj concurenţial incompatibil cu piaţa internă şi cu prevederile legislaţiei europene, ca urmare a modificării condiţiilor schimburilor comerciale într-un mod care contravine interesului comun. Din preambulul Proiectului OUG rezultă că doar societăţile deţinute de stat vor beneficia de Măsurile prevăzute în document. Cităm din actul normativ: "se impune modificarea Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul derogării în cazul proiectelor implementate de entităţi ale Statului Român". Conform Comunicării Comisiei Europene "un stat membru care introduce o diferenţiere între întreprinderi trebuie să fie în măsură să demonstreze că aceasta este justificată de natura şi economia generală a sistemului în cauză." În cazul de faţă, nu există niciun element obiectiv relevant de diferenţiere între societăţile deţinute de stat şi cele private care să justifice crearea acestor avantaje, ambele categorii de societăţi dezvoltând acelaşi gen de proiecte şi fiind competitori pe aceeaşi piaţă", semnalează sursa citată.

Actorii din sectorul regenerabilelor menţionează că, în justificare, Nota de Fundamentare menţionează expres "blocajul total" cauzat de modificările aduse Legii fondului funciar.

"Subliniem că această situaţie nu este rezultatul amendamentelor recente, ci al interpretării arbitrare a Legii 254/2022 de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care blochează sistematic procedura de introducere a terenurilor agricole din extravilan în intravilan prin refuzul de a emite avizul privind clasa de calitate pentru terenuri cu o suprafaţă mai mare de 50 de hectare. MADR îşi motivează acţiunile prin referire la procedura reglementată de Legea 254/2022 privind excepţiile, act normativ care nu a adus nicio modificare regulilor generale de edificare a construcţiilor, limitându-se doar la a introduce o nouă excepţie referitoare la proiectele regenerabile de mici dimensiuni. Ceea ce s-a dorit a fi o înlesnire administrativă pentru proiectele de mici dimensiuni, este interpretat de MADR drept singurul temei legal pentru dezvoltarea de proiecte regenerabile, în contradicţie vădită cu dispoziţiile Legii 18/1991 şi Ordinului MADR 1056/2018 care reglementează în continuare procedura de introducere a terenurilor din extravilan în intravilan pentru realizarea construcţiilor", se mai precizează în comunicat.

În Adresa transmisă premierului României, Nicolae Ciucă, asociaţiile de profil au prezentat soluţiile legislative pentru eliminarea blocajului pentru toţi investitorii din piaţă, respectiv deblocarea proiectelor care depăşesc 50 ha, prin unul dintre următoarele mecanisme: introducerea unei prevederi în Proiectul OUG prin care să se elimine limita de 50 de hectare din art. 92 alin. (2) lit. j) din Legea nr. 18/1991, astfel încât toate proiectele regenerabile să poată fi amplasate pe terenuri situate în extravilan având clasa de calitate III, IV sau V, indiferent de investitor şi de suprafaţa terenului sau introducerea unei prevederi în Proiectul OUG conform căreia se prevede expres că obiectivele de investiţii care nu se încadrează în art. 92 alin. (2) litera j) datorită faptului că depăşesc 50 de hectare, procedura de autorizare se va derula potrivit art. 91 şi 921 alin. (1) din Legea 18/1991 şi art. 471 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului (respectiv prin introducerea terenului în intravilan pe baza unui plan urbanistic zonal, urmată de scoaterea din circuitul agricol a suprafeţei relevante din respectivul teren în temeiul articolului 23 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii).

RPIA, RWEA şi PATRES solicită reanalizarea Proiectului OUG şi modificarea acestuia în sensul eliminării prevederilor prin care se implementează măsurile pentru realizarea investiţiilor necesare dezvoltării infrastructurii energetice a României finanţate din fonduri alocate în cadrul capitolului REPowerEU.

"Cerem, aşadar, deblocarea proiectelor care depăşesc 50 ha pentru toţi investitorii. Atingerea ţintelor naţionale şi europene privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile nu poate deveni o realitate decât prin eforturile comune şi colaborarea între sectorul public şi cel privat, precum şi în baza unui cadru legislativ stabil şi predictibil, capabil să asigure menţinerea unui mediu concurenţial echilibrat", solicită reprezentanţii celor trei asociaţii.

RPIA - Asociaţia Industriei Fotovoltaice din România reprezintă un număr de 29 de membri, producători, dezvoltatori, prestatori de servicii şi echipamente din sectorul energiei fotovoltaice.

RWEA - Asociaţia Română pentru Energie Eoliană reprezintă o putere instalată în România de 3 GW de energie eoliană deţinută de companii precum Enel, Engie, EDP, CEZ etc, în urma unor investiţii de peste 5 miliarde euro şi în acelaşi timp dezvoltatori şi furnizori de servicii conexe acestei industrii.

PATRES - Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din Romania are 109 membri, producători de energie regenerabilă din toate sursele (apă, vânt, soare, biomasă) cu o putere instalată de peste 1,8 GW şi investiţii în România de peste 2,7 miliarde euro. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)