Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut la 41.900 în trimestrul IV din 2022
Numărul locurilor de muncă vacante a fost 41.900 în cel de-al patrulea trimestru al anului trecut, în scădere cu 3.400 faţă de trimestrul anterior, potrivit datelor furnizate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Rata locurilor de muncă vacante a fost 0,83%, în scădere cu 0,07 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent.
Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2021, numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 3.800, iar rata locurilor de muncă vacante s-a diminuat cu 0,09 puncte procentuale.
Conform INS, în trimestrul IV 2022, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (1,61%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,46%), transport şi depozitare (1,44%), respectiv distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (1,41%). În industria prelucrătoare s-a concentrat o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (10..500 locuri vacante), iar valoarea ratei a fost 0,95%.
Datele anunţate de Statistică arată că sectorul bugetar a însumat circa 21% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 4.400 locuri vacante s-au regăsit în administraţia publică, 3.100 în sănătate şi asistenţă socială, iar 1.300 de locuri vacante în învăţământ.
La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în construcţii (0,25%) şi în alte activităţi de servicii (0,26%). Cele mai puţine locuri de muncă vacante s-au regăsit în tranzacţii imobiliare, alte activităţi de servicii, respectiv în industria extractivă (100 locuri vacante pentru fiecare în parte).
Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în informaţii şi comunicaţii şi intermedieri financiare şi asigurări (-0,28 puncte procentuale pentru fiecare în parte), respectiv în administraţia publică (-0,25 puncte procentuale).
De asemenea, scăderi mai relevante s-au observat în industria prelucrătoare (-1.100 locuri vacante), urmată de construcţii, învăţământ şi administraţie publică (-700 locuri vacante pentru fiecare în parte).
La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai relevante creşteri în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+0,29 puncte procentuale), respectiv în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,21 puncte procentuale).
Cele mai importante creşteri au fost consemnate în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (+900 locuri vacante) şi în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+500 locuri vacante).
Faţă de acelaşi trimestru al anului 2021, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în informaţii şi comunicaţii (-0,79 puncte procentuale), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (-0,75 puncte procentuale).
"Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut diminuări în sănătate şi asistenţă socială (-2,7 mii locuri vacante), informaţii şi comunicaţii (-1,5 mii locuri vacante), respectiv în administraţia publică (-1,1 mii locuri vacante). La polul opus, în ceea ce priveşte rata locurilor de muncă vacante, cele mai relevante creşteri s-au regăsit în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+0,74 puncte procentuale) şi în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,48 puncte procentuale)", arată datele INS.
Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai semnificativă creştere în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+1.200 locuri vacante).
Pe grupe majore de ocupaţii, în trimestrul IV 2022, cele mai mari valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi - grupa majoră 4 (1,21%), specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (0,99%) şi ocupaţii elementare - grupa majoră 9 (0,91%).
Numărul locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai ridicate valori în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (11.500 locuri vacante) şi în cele de ocupaţii elementare - grupa majoră 9 (6.200 locuri vacante).
Conform INS, cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au observat pentru ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (0,31%, respectiv 0,1 mii locuri vacante) şi de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori - grupa majoră 1 (0,45%, respectiv 1.700 locuri vacante).
"Comparativ cu trimestrul precedent, atât rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante au înregistrat cu preponderenţă scăderi, iar cele mai importante s-au regăsit în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (-0,24 puncte procentuale, respectiv -2,5 mii locuri vacante), respectiv de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente - grupa majoră 8 (-0,17 puncte procentuale, respectiv -0,9 mii locuri vacante). La polul opus, singura creştere atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în rândul ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5 (+0,11 puncte procentuale, respectiv +0,9 mii locuri vacante)", se mai arată în comunicatul INS. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Consiliul Concurenței analizează preluarea Distribuție Energie Oltenia de către Premier Energy PLC
Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care Premier Energy PLC intenționează să preia Evryo Power S.A. și Felix Distribution Holdings S.R.L., care deține Distribuție Energie Oltenia S.A. Grupul Premier Energy activează în România prin intermediul mai multor companii de producere a energiei electrice din surse regenerabile, precum și compa
O firmă de ride-sharing din Capitală a fost amendată cu peste 1,2 milioane de lei pentru muncă nedeclarată
O companie de ride-sharing din Capitală a fost sancționată cu 1,28 milioane de lei de către inspectorii de muncă, după depistarea a 32 de persoane care prestau muncă nedeclarată, a anunțat, marți, Inspecția Muncii. 'Munca nedeclarată nu este doar o abatere de la lege, ci o formă de concurență neloială care vulnerabilizează lucrătorul și prejudiciază bugetu
AFM: Programul 'Rabla' 2026 destinat persoanelor fizice demarează pe 20 iulie
Programul 'Rabla' 2026 pentru persoanele fizice va demara pe data de 20 iulie, iar sesiunea va rămâne deschisă până pe 31 decembrie, a anunțat Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), într-un comunicat de presă transmis, marți, AGERPRES. 'În acest an, am alocat un buget de 300 de milioane de lei pentru Programul Rabla Auto
Numărul autovehiculelor electrice noi, înmatriculate în România în primul semestru, se apropie de 9.000 (companie)
Autovehiculele electrice (EV) au reprezentat 4,74% din totalul mașinilor noi înmatriculate în România, în luna iunie, până la un volum de 2.264 de unități, în timp ce, în primele șase luni, numărul acestora a ajuns la 8.947 de exemplare, relevă datele publicate, marți, de către unul dintre principalii jucători din domeniul mobilități
Euro, lira turcească și lekul albanez, în topul schimburilor valutare pentru români în sezonul estival (analiză)
Euro, lira turcească și lekul albanez se află în topul preferințelor românilor atunci când vine vorba despre schimburi valutare în timpul vacanțelor de vară, arată o analiză de specialitate, publicată marți. Conform datelor Tavex, cererea pentru valută în sezonul estival urmează principalele destinații de vacanță ale românil
Adoptarea proiectului Conturilor Individuale de Investiții, primul pas de la cultura economisirii la cea a investițiilor (specialist)
Adoptarea de către Senat a proiectului de lege privind Conturile Individuale de Investiții pentru Viitor (CIIV) transmite un semnal clar privind schimbarea modului de administrare a capitalului: de la simpla economisire către investiții și construirea de active, consideră specialiștii unei platforme de profil. Senatul a adoptat, pe 29 iunie, un proiect de lege
(P)De la cumpărături la economii: cum Garanti BBVA s-a adaptat nevoilor clienților săi
Într-o perioadă în care obiceiurile financiare ale oamenilor se schimbă constant, băncile trebuie să găsească modalități noi de a răspunde cerințelor clienților. Digitalizarea, accesul rapid la servicii și flexibilitatea au devenit priorități pentru consumatori, iar instituțiile fi
PwC: Marii contribuabili vor depune anual, din 2026, dosarul prețurilor de transfer la ANAF
Marii contribuabili vor avea obligația să depună anual, în format electronic, dosarul prețurilor de transfer pentru tranzacțiile aferente anului 2026, în baza noilor ordine publicate de ANAF, care modifică și regulile privind acordurile de preț în avans, relevă o analiză PwC România. Potrivit sursei citate, ANAF a publicat, pe 2 iulie,
BNR: România rămâne pe ultimul loc în UE la intermediere financiară
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în funcție de ponderea creditului neguvernamental în PIB, indicatorul situându-se la 22%, față de media europeană de 66%, potrivit Raportului asupra stabilității financiare al BNR. 'România continuă să se situeze pe ultima poziție în Uni
BNR: Litigiile generate de amenzile privind ROBOR pot depăși valoarea sancțiunilor aplicate băncilor
Litigiile care ar putea fi inițiate de clienții băncilor în urma amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței în cazul ROBOR ar putea genera pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul sancțiunilor, avertizează Banca Națională a României în Raportul asupra stabilității financiare publicat luni. Potrivit raportul
MMAP: Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în condiții similare cu cele din 2025
Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în formatul similar cu programul care a funcționat în ultima sesiune dedicată persoanelor fizice din anul 2025, iar bugetul total alocat se ridică la 300 de milioane de lei, a anunțat luni Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Astfel, introducerea noilor criterii privind
BNR: Creditele neperformante ale companiilor au urcat la 5,6%, în martie 2026
Calitatea portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare s-a deteriorat, rata creditelor neperformante (NPL) urcând la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce pe segmentul populației aceasta s-a îmbunătățit, arată Raportul asupra stabilității financiare publicat l
BNR: Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin ridicate, pe fondul dezechilibrelor interne și al tensiunilor geopolitice
Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin la un nivel ridicat, similar evaluărilor din raportul anterior, pe fondul persistenței dezechilibrelor și vulnerabilităților interne, precum și al amplificării tensiunilor geopolitice la nivel global, potrivit Raportului asupra stabilității financiare din iunie 2026, publicat luni de Banca Națională a Români
Transformările din industria auto impun reevaluarea politicilor de prețuri de transfer (opinie)
Tranziția către vehicule electrice, volatilitatea costurilor și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare impun reevaluarea periodică a politicilor de prețuri de transfer și a modului în care sunt distribuite funcțiile, riscurile și profiturile în cadrul grupurilor multinaționale, potrivit unui material de opinie publicat de Deloitte România.
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni peste 1,575 miliarde lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 1,575 miliarde lei de la bănci, prin două emisiuni de titluri de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Astfel, MF a atras 463,3 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu o maturitate reziduală la 106 luni, la un randament mediu de 6,65% pe an.