Tot ce se proiectează şi se execută în România în materie de autostrăzi, poduri şi căi ferate se face în conformitate cu normele şi normativele româneşti şi sunt calculate în funcţie de tipul investiţiei, al clădirii, unele dintre ele ajungând la un cutremur de proiectare de 9 grade pe scara Mercalli, a afirmat, miercuri, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, într-o conferinţă de presă.

Întrebat ce norme tehnice de siguranţă la cutremur sunt prevăzute în contractele de autostrăzi, poduri şi căi ferate, Pistol a răspuns: "Tot ce se proiectează în România şi se execută se face conform normelor şi normativelor româneşti".

"Noi avem normativ de proiectare antiseismică, nu mergem şi nu permitem constructorilor să proiecteze şi să execute lucrări, chiar dacă ei provin din alte ţări, conform normelor lor. Deci, normativele care se aplică în România sunt cele româneşti, corelate cu normele europene. Proiectarea se face conform normativului P100. Ele se calculează în funcţie de tipul investiţiei, în funcţie de tipul clădirii, pe categorii, unele dintre ele ajungând la un cutremur de proiectare de 9 grade pe scara Mercalli. Aceasta este valoarea cutremurului de proiectare. Deci, normele sunt româneşti, sunt nişte norme bune, actualizate, ele au fost actualizate de-a lungul timpului de mai multe ori. Primele normative cu proiectare antiseismică serioasă în România au venit după cutremurul din 1977. Aşa că întotdeauna ele au fost îmbunătăţite şi, practic, dimensionarea structurilor s-a făcut din ce în ce mai bine", a adăugat el.

Şeful CNAIR a precizat că după cutremurele recente din judeţul Gorj nicio lucrare de artă pe infrastructura rutieră nu a fost afectată.

În ceea ce priveşte gările, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a spus că o soluţie pentru refacerea acestora ar putea fi descentralizarea şi semnarea unor parteneriate cu adminstraţiile locale.

"Insist, aşa cum am făcut pe zona rutieră, ca ceea ce s-a întâmplat pe zona rutieră inclusiv azi - şi anume semnarea unor protocoale cu administraţiile publice locale şi descentralizarea acestor lucruri - să se întâmple şi pe zona de CFR. Aplicând ceea ce se întâmplă pe zona rutieră e foarte bine şi acest lucru trebuie extins şi pe zona CFR: administraţiile locale care au forţa financiară să preia gări şi alte imobile care ţin de zona de CFR, pe acelaşi model putem să mergem. Nu are acum forţa necesară CFR să se ocupe de cele 90% (dintre gări - n. r.) de care vorbeam eu mai devreme (că arată ca după război - n. r.). CFR SA se va ocupa de proiectele care au finanţare europeană, PNRR-ul: de la Caransebeş la Arad e prevăzută modernizarea inclusiv pe zona de gări, de la Episcopia Bihorului la Cluj de asemenea, pe toate proiectele care au finanţare europeană ori au avut pe POIM ori vor fi transferate pe POT sunt prevăzute (lucrări - n. r.), dar e prea puţin faţă de această reţea. De aceea văd această soluţie ca singura viabilă şi singura care stă în picioare şi anume transferul către administraţiile locale şi administraţiile locale să ţină o parte mică, specifică acestei activităţi, iar restul să gestioneze clădirea pentru că ei vor investi şi ei vor trebui să şi administreze, să gestioneze aceste clădiri. E singura soluţie pe care o văd în acest moment", a susţinut Grindeanu.

Şeful de la Transporturi a adăugat că a primit poze cu fisuri care au apărut la clădirea gării din Tg Jiu după cele două cutremure din zonă. AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)