Concluziile preliminare ale anchetei epidemiologice privind focarul de gripă aviară de la fermele de curcani de pe platforma zootehnică Codlea vor fi anunţate în cel mult o săptămână, a declarat pentru AGERPRES Dănuţ Păle, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

"Cred că în maximum o săptămână o să avem o imagine cât mai aproape de adevăr, o să avem concluziile preliminare ale anchetei epidemiologice. Sunt mult mai multe elemente care trebuie luate în calcul şi de aceea încă nu putem să vă spunem 100% cum a ajuns şi de unde a ajuns virusul în fermă. Într-adevăr s-a pus un semn de întrebare de ce tocmai în mijlocul ţării a apărut această boală. Noi ştim foarte bine că rezervorul natural de virus îl reprezintă pasărea sălbatică, pasărea de baltă, ştim că zona respectivă, zona Dumbrăviţa, este cunoscută ca şi Delta din Carpaţi, unde sunt foarte multe păsări sălbatice. De altfel, Institutul de Diagnostic şi Sănătatea Animală ne-a confirmat boala la o raţă sălbatică şi la un corb exact în acea zonă, unde noi am prelevat probe tot timpul", a precizat Dănuţ Păle.

Acesta susţine că agentul economic îşi va putea relua activitatea imediat după ce se vor finaliza toate procedurile privind dezinfecţia şi se vor efectua testele de sanitaţie pentru a monitoriza prezenţa sau absenţa virusului, iar acest lucru se va întâmpla până în preajma Sărbătorilor Pascale.

"A fost făcută deja o primă dezinfecţie, la 14 zile de la prima urmează o a doua dezinfecţie şi la 21 de zile a treia, după care timp de 35 de zile se face o pauză de populare. Toate dezinfecţiile sunt urmate de teste de sanitaţie pentru a monitoriza prezenţa sau absenţa virusului, iar ca o măsură de siguranţă se aduc pui santinelă, un număr redus 100 - 200 pe hală, pentru că doar aşa putem să fim siguri că virusul nu mai e activ, după care agentul economic îşi poate relua activitatea. Din fericire, pasărea are ciclul biologic cel mai scurt. Dacă un pui de carne în maximum 35 de zile îl avem în galantar şi curcanul în 2-3 luni de zile îşi atinge greutatea pentru sacrificare. Prin urmare, ciclul de producţie se va relua foarte repede", a spus reprezentantul Autorităţii, precizând că acest lucru se va întâmpla în mod sigur până în preajma Sărbătorilor Pascale.

Întrebat cât de sigure sunt produsele care se regăsesc în prezent pe piaţă, vicepreşedintele ANSVSA a răspuns: "Tot ceea ce este acum pe piaţă este sigur, nu există niciun fel de pericol".

"Agentul economic a fost mai catolic decât papa pentru că a retras de la comercializare produse care erau trimise pe piaţă înainte de confirmarea virusului. Noi am sechestrat toată cantitatea de carne de curcan sacrificată până în data de 27 ianuarie când s-a confirmat, dar şi pe cea cu 21 de zile în spate. Produsele sunt în depozit, 107 tone, urmând să fie incinerate ca şi măsură suplimentară. Spre deosebire de pesta porcină africană, care afectează doar porcul şi din punct de vedere economic, la gripa aviară poate exista riscul, prin treceri repetate de la pasăre la porc, de la porc la pasăre, de la porc la om şi în organismul omului, să aibă loc nişte recombinări genetice (...) dar tocmai ca să fim foarte riguroşi, toată carnea respectivă va fi incinerată. Mi-aş dori ca românul să înceapă să consume mai multă carne de curcan. Noi încă nu avem această educaţie, dar carnea de curcan este mai sănătoasă", a adăugat el.

De asemenea, vicepreşedintele ANSVSA a subliniat că piaţa autohtonă a cărnii de pasăre nu a fost afectată după acest episod de gripă aviară, iar marile reţele de magazine nu au resimţit niciun şoc din acest punct de vedere.

"Întăresc ideea că piaţa nu este afectată în acest moment şi am luat legătura cu reprezentanţii marilor retaileri care mi-au spus că n-au resimţit nicio lipsă, niciun şoc. Mă bucur că au ieşit şi cei de la Uniunea Naţională a Crescătorilor de Păsări şi au dat asigurări că nu va fi nicio criză. Noi creştem în jur de 1,5 milioane de curcani pe ciclu şi sunt trei cicluri pe an, iar la Codlea au fost neutralizaţi 223.500 de curcani", a punctat oficialul ANSVSA.

În opinia sa, pe platforma de la Codlea s-au constatat anumite deficienţe legate de faptul că maşina care colecta cadavrele făcea acest serviciu la toate fermele de pe platformă, iar muncitorii care lucrau la cele trei ferme de curcani deserveau toate fermele, "ceea ce nu era tocmai în regulă".

El susţine că fără implicarea tuturor instituţiilor statului, lucrurile puteau scăpa de sub control, iar virusul se putea răspândi cu rapiditate şi la alte ferme, în condiţiile în care pe platforma zootehnică de la Codlea sunt 19 ferme, din care doar 10 sunt populate cu circa 1,2 milioane de păsări.

De asemenea, Păle a explicat că pe lângă toate măsurile instituite conform reglementărilor europene, respectiv o zonă de restricţie în jurul focarului de un kilometru, o altă zonă de protecţie de trei kilometri şi una de supraveghere de 10 kilometri, reprezentanţii direcţiilor sanitare veterinare din judeţele învecinate au organizat inspecţii la exploataţiile nonprofesionale din localităţile limitrofe focarului, în jur de 10 localităţi, pentru a monitoriza prezenţa virusului. Potrivit sursei citate, toate probele recoltate din aceste zone au fost negative.

"Dacă nu se lucra în echipă şi oamenii nu participau cu seriozitate, lucrurile puteau scăpa de sub control. Aici avem dovada că toţi au înţeles şi din fericire am reuşit să jugulăm focarul de gripă aviară şi iată că din 27 ianuarie şi până astăzi când vorbim este linişte epidemiologică în platforma Codlea. Sincer, le mulţumesc tuturor, începând cu muncitorii care au înţeles şi au respectat întocmai. Dacă până atunci se mişcau de la o fermă la alta, fiecare a rămas exact pe poziţia unde a fost recomandat să activeze, să acţioneze şi mergând până la administratorul fermei şi toate celelalte instituţii ale statului implicate. Totul a fost ca la carte. Din păcate toţi au impresia că veterinarul trebuie să le facă pe toate. Până la urmă, veterinarul este componenta tehnică, specialistul, iar specialistul are nevoie de ajutorul tuturor", a explicat Păle.

În ceea ce priveşte neutralizarea celor aproape 224.000 de curcani, vicepreşedintele ANSVSA a susţinut că toate procedurile efectuate au respectat regulamentele europene, iar decizia de a îngropa cadavrele după eutanasiere a fost luată numai după ce Administraţia Naţională Apele Române a transmis că nu va fi afectată pânza freatică.

"S-au respectat condiţiile de bunăstare, nimic nu s-a făcut în afara cadrului legal, respectiv regulament european. Curcanii au fost eutanasiaţi cu dioxid de carbon, pentru că aşa se recomandă pe regulamentul european, după care au fost încărcaţi în camioane şi transportaţi la groapa de neutralizare, o distanţă de circa 1,5 kilometri, iar maşinile nu ieşeau din fermă până nu erau dezinfectate. Atunci când s-a luat hotărârea privind îngroparea cadavrelor, cei de la Apele Române ne-au asigurat că în zona respectivă pânza freatică este foarte departe de fundul gropii, pentru că s-a săpat şi la 4 metri încă nu dăduseră de apă. Mai mult decât atât, am dat de un strat argilos, care este o barieră de infiltrare spre pânza freatică şi s-au pus 4 rânduri de folie ca membrană de protecţie, după care s-au neutralizat cadavrele, iar peste cadavre tot timpul au fost aplicate substanţe de dezinfecţie. Primul lucru pe care ni l-am dorit a fost să apărăm sănătatea omului şi protecţia mediului", a mai spus reprezentantul ANSVSA.

În opinia sa, în România, gripă aviară a apărut cam după 6 luni de zile de la primele cazuri semnalate în Europa, unde efectivele de păsări, în jur de 50 de milioane de capete, au fost decimate de această boală.

Nu în ultimul rând, reprezentantul ANSVSA a precizat că agentul economic va primi despăgubiri nu numai pentru păsările sacrificate ci şi pentru o parte din cheltuielile colaterale suportate în perioada de stingere a focarului, însă acest lucru nu este stabilit de medicul veterinar ci de o comisie coordonată de Prefectură.

"Pe lângă echipele tehnice şi echipele care evaluează paguba se află pe teren, pentru că operatorul economic va primi despăgubiri. În această comisie de evaluare coordonată de reprezentantul Prefecturii sunt practic reprezentanţi de la toate instituţiile, inclusiv medicul veterinar, reprezentantul direcţiei agricole judeţene, cei de la ANAF. (...) Pe lângă despăgubirea pe care o va primi pe carcase, sunt foarte multe cheltuieli colaterale. Regulamentul european ne permite să luăm în calcul cheltuiala cu dezinfecţia, cheltuiala cu personalul care activează în momentul stingerii focarului, iar acum aceasta este suportată de către agentul economic. (...) În mare parte lucrurile s-au clarificat şi sperăm ca săptămâna viitoare Hotărârea de Guvern privind despăgubirile să plece pe fluxul de avizare şi la celelalte ministere. Despăgubirile se alocă din bugetul ANSVSA, pentru că acestea sunt boli cofinanţate, dar după ce se termină evaluarea, România depune la Comisia Europeană dosarul şi primeşte o parte din aceste sume", a explicat Dănuţ Păle.

Vicepreşedintele ANSVSA a mai spus că pentru a beneficia de despăgubiri crescătorii de animale trebuie să respecte măsurile de biosecuritate conform legislaţiei sanitar-veterinare, armonizată cu cea europeană.

"Dacă ei nu respectă şi se constată deficienţe grave şi au primit sancţiuni nu se mai califică la despăgubiri. Şi agenţii economici trebuie să înţeleagă acest lucru. Ideea este să respecte măsurile de biosecuritate, care sunt cele mai importante. Din fericire, avem ferme în România care le respectă. În multe ferme din Europa au fost decimate aproape toate efectivele de păsări, ceea ce mă duce cu gândul că n-au avut măsuri de biosecuritate. În România, fermele de creştere a păsărilor au măsuri de biosecuritate destul de bune. Dacă în Polonia avem 250 de focare de gripă aviară în ferme comerciale, în România avem unul singur şi sper să fie ultimul", a transmis oficialul ANSVSA.

În ceea ce priveşte vaccinarea păsărilor împotriva gripei aviare, o măsură despre care se discută în anumite ţări din UE afectate de această boală şi unde se lucrează la un astfel de vaccin, vicepreşedintele ANSVSA a subliniat că UE va trebui să îşi schimbe politica de vaccinare dacă va decide acest lucru.

"Lucrurile sunt în discuţie la nivel european, dar după părerea mea, apropo de Uniunea Europeană, nu mai înţeleg cum abordează subiectul, pentru că pe anumite boli şi aici mă duc către pesta porcină clasică, acolo interzice vaccinul, pentru că orice vaccin îmi ascunde virusul sălbatic. Probabil se iau în calcul astfel de discuţii pentru că pagubele sunt mult mai mari şi atunci înseamnă că îşi schimbă politica, ceea ce mă bucură, pentru că de obicei CE nu este de acord cu vaccinarea. Sunt încă discuţii, tatonări, dar noi n-avem nimic împotrivă. Deocamdată se lucrează la un astfel de vaccin, pentru că încă nu există unul", a adăugat Dănuţ Păle, vicepreşedintele ANSVSA. AGERPRES/(A - autor: Mariana Nica, editor: editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)