În prezent există trei candidaţi de identităţi electronice, care, teoretic, ar putea fi folosite din punct de vedere tehnic, dar cartea electronică de identitate este singura soluţie care are o legislaţie solidă în spate, a declarat, joi, Andrei Nicoară, expert e-guvernare, la a doua ediţie a Galei Regista.

"În acest moment avem trei candidaţi de identităţi electronice, care teoretic ar putea fi folosite din punct de vedere tehnic. Dar problema nu este tehnică, este o problemă de natură juridică, pentru că a treia parte, cel care-mi garantează identitatea, îşi asumă nişte obligaţii, pentru că îmi garantează dacă el greşeşte cumva, eu trebuie să pot să-l trag la răspundere şi aşa mai departe. Şi atunci, acest mecanism de tragere la răspundere întotdeauna trebuie să aibă un aranjament juridic care să fie o cupolă ce acoperă în egală măsură şi pe cel care primeşte identitatea, şi pe cel care emite identitatea (...) Viitoarea sau existenta carte electronică de identitate de la MAI, nu are foarte multe persoane, sunt câteva mii emise la Cluj, dar drumul e clar, are marele avantaj că are o legislaţie naţională în spate care deja îi dă valoare juridică şi ştim clar că în relaţie cu toate instituţiile publice posesorii cărţii de identitate trebuie să fie recunoscuţi ca fiind ceea ce sunt", a spus Nicoară.

Potrivit acestuia, al doilea proiect, care este în construcţie tehnică, este la Autoritatea pentru Digitalizarea României, se numeşte PSCID, dar este încă un proiect tehnic care nu are legislaţie în spate, iar al treilea vizează identităţile digitale folosite în prezent pentru semnătura electronică.

"Cartea electronică de identitate este singura soluţie astăzi care are o legislaţie solidă în spate şi are un anume ritm de distribuţie. Din înţelegerea mea, undeva prin vară, o să înceapă să se emită cărţile în Bucureşti, iar la finalul anului o să fie accesibile în toată ţara, existând prin PNRR un anume număr de câteva milioane bune de cărţi care vor fi emise. Şi, foarte important, vor fi achitate din bani europeni, respectiv nu va mai exista această taxă pentru prima emitere a unei cărţi electronice de entitate. Deci, din punctul meu de vedere, chiar dacă este un proiect întârziat, chiar dacă au fost câteva probleme tehnice, cartea electronică de entitate este în momentul acesta singura soluţie viabilă şi cu un drum clar pe termen lung şi să ne bucurăm toţi de ea. O aşteptăm precum Crăciunul, doar că o să vină vara", a explicat expertul în e-guvernare.

El a menţionat că primul proiect de lege, "prima tentativă" în Parlament de emitere a unităţi electronice de identitate are aproape 20 de ani.

"De ce s-a întâmplat? Pentru că au fost interese comerciale. Cartea electronică de entitate va permite şi semnarea documentelor, deci va agresa piaţa care există astăzi pentru furnizorii privaţi de certificate calificate. Mai există un număr de oameni care au o abordare psihologică împotriva ideii de cip, digitalizare, prezenţă online şi alte lucruri de acest gen, dar nu cred că sunt chiar atât de mulţi. (...) probabil principalul motiv a fost că nu am avut destule sisteme de e-guvernare care să necesite autentificare electronică şi prin urmare nici n-a fost o presiune foarte adevărată să se emită aceste cărţi de identitate.(...) Ne-a salvat un regulament european care ne-a pus cu spatele la zid şi a zis: trebuie să emiteţi aceste cărţi de identitate", a precizat Andrei Nicoară.

Acesta a subliniat că ţinta din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este ca în următorii trei ani să ajungem la cinci milioane de cărţi de identitate electronică.

"Este un ritm de aproape 2 milioane de cărţi pe an. Cărţile de identitate, pentru că sunt din punct de vedere al nivelului de siguranţă maximum ce poate să existe, ele n-o să se emită cu interviuri online şi alte chestii de genul acesta. Deci trebuie să vină omul la ghişeul Biroului de Evidenţa Populaţiei, să îl vadă la ochi, să îi facă poză şi alte lucruri de acest gen. Două milioane de oameni pe an să viziteze cele 200 şi ceva, maximum 300 de puncte de lucru, mie mi se pare destul de mult (...) Deci, aş zice că ţinta este lăudabilă şi dacă ne ţinem de ea trebuie aplaudaţi cei care s-au angajat să se rezolve", a punctat Andrei Nicoară.

Regista, soluţia pentru automatizarea şi eficientizarea proceselor din instituţiile publice şi companiile private din România, parte a grupului Zitec, a organizat joi a doua ediţie a Galei Regista - Împreună Construim România Digitală, eveniment naţional de recunoaştere a progresului digital în instituţiile publice din România.

Gala Regista a premiat instituţii publice în cadrul a şapte categorii distincte care au măsurat diverşi factori ai progresului digitalizării. Categoriile sunt: Cea mai bună prezenţă pe reţelele sociale, Cea mai bună interacţiune digitală cu cetăţenii, Cea mai digitalizată instituţie, Cea mai digitalizată primărie de comună, Cea mai digitalizată primărie de oraş, Cea mai digitalizată instituţie de învăţământ şi Cel mai important progres digital.

Nominalizările pentru premiile Galei au fost selectate automat, având în vedere informaţiile disponibile în aplicaţia Regista cu privire la utilizarea reală a funcţionalităţilor pentru digitalizare aferente fiecăreia dintre categorii.

În completarea acestor categorii, Regista a acordat un premiu special: Cel mai important progres digital, acelei instituţii publice care a contribuit în mod semnificativ atât la dezvoltarea aplicaţiei, prin informaţiile puse la dispoziţie, cât şi la digitalizarea spaţiului public. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)