Câciu: Aderarea la OCDE nu se poate realiza fără un parteneriat solid între mediul de afaceri şi Guvern şi fără reforme
Aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) nu poate fi îndeplinită fără un parteneriat solid între mediul de afaceri şi Guvern şi fără realizarea unor reforme structurale la nivelul economiei şi al administraţiei publice, a declarat, joi, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.
"Trebuie să înţelegem că provocarea dată de aderarea României la OCDE este o provocare pe care trebuie s-o trecem împreună. Fără un parteneriat solid între mediul de afaceri şi Guvern, realizarea unor reforme structurale la nivelul economiei româneşti, dar şi al administraţiei publice, este, ca să spun aşa, neîndeplinită. Nu se va îndeplini niciodată. Dincolo de reformele structurale ale statului, împreună trebuie să găsim calea pentru o nouă reformă economică, din perspectiva, a nu se înţelege conotaţii negative, ci din perspectiva trecerii la economia reală de producţie şi a punerii în valoare a resurselor de care România dispune şi a elementelor de potenţial şi ducerea lor către zona în care valoarea adăugată să fie una ridicată şi în care competiţia dintre companii să fie una loială, pe de o parte, dar şi avansată din perspectiva practicilor folosite în concordanţă cu standardele OCDE, dar şi în concordanţă cu standardele comerciale internaţionale", a spus Câciu la evenimentul "Aderarea la OCDE-oportunităţi pentru mediul de afaceri din România".
Ministrul Finanţelor a semnalat că sunt foarte multe lucruri de recuperat, şi, dincolo de deficitul balanţei comerciale, dincolo de deficitul de competenţe digitale, deficitul de producţie de bunuri intermediare, nevalorificarea la maximum a potenţialului României pe partea de agricultură, sunt şi elemente pe care statul trebuie să-şi asume să le consolideze.
"Deficitele bugetare, sau deficitele gemene, deficitul de cont curent şi deficitul bugetar, instituţional aici trebuie să lucrăm cu toţii, la aşezarea corectă a regimului fiscal, pentru că s-a vorbit despre regimul fiscal, dar s-a vorbit foarte puţin despre creditul fiscal pe care România, prin regimul fiscal, îl acordă anual. Cred că reaşezarea creditului fiscal către economie trebuie să fie, şi acesta va fi un dialog pe care să-l avem intens, ancorată în indicatori de răspuns al economiei către creditul fiscal. Pentru cei care nu ştiu, creditul fiscal total în România este în zona unei cifre de 4,9 % din PIB. Reprezintă un stimul economic indirect dat pe canalul fiscal către economie. Într-un efort comun, noi trebuie să identificăm calea ca acest credit fiscal să se întoarcă în beneficii pentru economia românească, pentru lucrătorii români, pentru statul român, în sensul de noi investiţii, în sensul de productivism, de creştere a competitivităţii şi de consolidare a companiilor româneşti", a explicat Câciu.
Totodată, el a subliniat că "un aspect de drum foarte important în materie de investiţii", fie ele locale sau atrase, este încrederea, care nu se clădeşte decât pe baze consolidate de parteneriat.
"Un răspuns asupra acestei încrederi şi a mesajelor pe care Guvernul le-a avut în anul 2022 este dat de rezultatele pe partea de investiţii din anul 2022. Ceea ce doresc este ca acest răspuns să devină unul structural şi consolidat. Pentru asta trebuie să menţinem încrederea în acest parteneriat şi trebuie să fim adaptabili, dinamici de ambele părţi în a răspunde provocărilor cu care mediul economic se confruntă. Nu în ultimul rând, revenind la partea de standarde, sunt oportune, sunt complementare cu partea de consolidare pe care o avem făcută prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Ne trebuie doar perseverenţă, consecvenţă şi înţelepciune ca aceste standarde să fie îndeplinite întru-un efort comun pentru beneficiul României. Şi când spun România, România înseamnă noi cu toţii, mediul economic, social, instituţional, dar şi organizaţional şi din perspectiva relaţionării cu instituţiilor internaţionale", a mai spus ministrul Finanţelor.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Citeşte şi:
Mai multe fotografii pe AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
BNR: România rămâne pe ultimul loc în UE la intermediere financiară
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în funcție de ponderea creditului neguvernamental în PIB, indicatorul situându-se la 22%, față de media europeană de 66%, potrivit Raportului asupra stabilității financiare al BNR. 'România continuă să se situeze pe ultima poziție în Uni
BNR: Litigiile generate de amenzile privind ROBOR pot depăși valoarea sancțiunilor aplicate băncilor
Litigiile care ar putea fi inițiate de clienții băncilor în urma amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței în cazul ROBOR ar putea genera pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul sancțiunilor, avertizează Banca Națională a României în Raportul asupra stabilității financiare publicat luni. Potrivit raportul
MMAP: Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în condiții similare cu cele din 2025
Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în formatul similar cu programul care a funcționat în ultima sesiune dedicată persoanelor fizice din anul 2025, iar bugetul total alocat se ridică la 300 de milioane de lei, a anunțat luni Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Astfel, introducerea noilor criterii privind
BNR: Creditele neperformante ale companiilor au urcat la 5,6%, în martie 2026
Calitatea portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare s-a deteriorat, rata creditelor neperformante (NPL) urcând la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce pe segmentul populației aceasta s-a îmbunătățit, arată Raportul asupra stabilității financiare publicat l
BNR: Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin ridicate, pe fondul dezechilibrelor interne și al tensiunilor geopolitice
Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin la un nivel ridicat, similar evaluărilor din raportul anterior, pe fondul persistenței dezechilibrelor și vulnerabilităților interne, precum și al amplificării tensiunilor geopolitice la nivel global, potrivit Raportului asupra stabilității financiare din iunie 2026, publicat luni de Banca Națională a Români
Transformările din industria auto impun reevaluarea politicilor de prețuri de transfer (opinie)
Tranziția către vehicule electrice, volatilitatea costurilor și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare impun reevaluarea periodică a politicilor de prețuri de transfer și a modului în care sunt distribuite funcțiile, riscurile și profiturile în cadrul grupurilor multinaționale, potrivit unui material de opinie publicat de Deloitte România.
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni peste 1,575 miliarde lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 1,575 miliarde lei de la bănci, prin două emisiuni de titluri de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Astfel, MF a atras 463,3 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu o maturitate reziduală la 106 luni, la un randament mediu de 6,65% pe an.
Dăianu: Nu modelul de creștere este vinovat pentru dezechilibre, ci erorile de politici macroeconomice și calitatea instituțiilor
Dezechilibrele macroeconomice ale României sunt cauzate de erori de politici macroeconomice și de slăbiciunea instituțiilor, nu de modelul de creștere economică, iar aderarea la zona euro nu este posibilă atât timp cât România înregistrează deficite mari, afirmă președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-un material de op
Sindicaliști feroviari, despre măsura de colectare a sesizărilor online: Investițiile au fost amânate ani la rând, iar subfinanțarea a devenit o constantă
Problemele din sistemul feroviar sunt cauzate de lipsa investițiilor și de subfinanțarea cronică, nu de activitatea salariaților, iar realitatea căii ferate nu poate fi înțeleasă doar prin sesizările transmise online de călători, susțin reprezentanții Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane. Luni, ministrul interimar al
Bulgaria și România, țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în luna mai
Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au crescut atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană (UE) în luna mai, însă România se numără printre statele membre cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform acestor date,
Loteria Română: A fost câștigat premiul de categoria I de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică
Premiul de categoria I în valoare de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică a fost câștigat, a anunțat, luni, Loteria Română. Biletul norocos a fost jucat la o agenție loto din Covasna. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică
România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE, în luna mai
Vânzările cu amănuntul au crescut în zona euro și în Uniunea Europeană în luna mai, însă România a avut cea mai puternică scădere a vânzărilor din blocul comunitar, în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform oficiului european, vânzările cu amănuntul au crescut cu 1,6% în zona eur
Digitalizarea fiscală ar putea extinde controalele în zona salarizării (analiză)
Companiile ar trebui să acorde o atenție sporită proceselor de salarizare, în condițiile în care digitalizarea fiscală ar putea extinde cerințele de raportare și verificare și în această zonă, potrivit unei analize realizate de EY România. 'După SAF-T, e-Factura și e-Transport, companiile ar trebui să privească mai atent zona de sal
Petrescu: Listarea Electrica, un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală
Listarea companiei Electrica rămâne un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală și când statul, piața și reglementatorii lucrează în aceeași direcție, bursa poate deveni o formă de modernizare economică, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. &
Piața de fuziuni și achiziții din România a crescut la 5,2 miliarde euro în primul semestru (analiză)
Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat, în primul semestru al acestui an, 162 de tranzacții anunțate, cu o valoare de 5,2 miliarde de euro, în creștere cu 89% față de primul semestru din 2025, potrivit unei analize realizate de PwC România. Conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES, numărul tranzacțiilor a spori









