Banca Naţională a României se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să scadă mai repede decât s-a anticipat anterior, în special începând din trimestrul III al anului în curs, pe fondul prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025 şi al redefinirii caracteristicilor acestora din 1 ianuarie 2023.

"Prognoza actualizată evidenţiază perspectiva descreşterii semnificativ mai alerte a ratei anuale a inflaţiei până la mijlocul anului viitor decât s-a anticipat anterior, îndeosebi din trimestrul III 2023, în condiţiile prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025 şi ale redefinirii caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent - în devans cu aproape trei trimestre faţă de prognoza precedentă -, şi să se situeze în decembrie 2023 mult sub valoarea anticipată anterior, pentru ca în ultimul semestru al anului viitor să-şi încetinească vizibil scăderea, rămânând la finele orizontului proiecţiei uşor deasupra intervalului ţintei", spune BNR, într-un comunicat remis joi AGERPRES.

Pe lângă noua configuraţie a schemelor de plafonare a preţurilor la energie, descreşterea în perspectivă a inflaţiei are determinanţi majori efecte de bază dezinflaţioniste tot mai pregnante şi corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, dar şi influenţe venite din probabila restrângere şi închidere a excedentului de cerere agregată pe orizontul prognozei, ceva mai lentă totuşi decât în proiecţia precedentă, implicând intrarea doar uşoară a gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului viitor.

Războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate continuă însă să genereze incertitudini semnificative şi să inducă riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, în principal prin efectele exercitate asupra încrederii populaţiei şi investitorilor, precum şi asupra veniturilor acestora, dar şi prin afectarea economiilor principalilor parteneri comerciali şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.

Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

Banca centrală menţionează că incertitudini şi riscuri semnificative sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, şi, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică şi socială ce rămâne dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.

Conform BNR, o importanţă deosebită o au în actuala conjunctură deciziile de politică monetară ale Fed şi BCE, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune, inclusiv din perspectiva diferenţialului ratelor dobânzilor în continuă schimbare, precum şi a mişcărilor de capital.

În şedinţa de joi, 9 februarie 2023, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00% pe an; totodată, s-a decis menţinerea la 8,00% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) şi la 6,00% pe an a ratei dobânzii la facilitatea de depozit. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

BNR precizează că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi dat publicităţii pe 15 februarie 2023.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 4 aprilie 2023. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)