Modul de finanţare a economiei autohtone se caracterizează prin nişte comportamente la prima vedere paradoxale, România având cel mai scăzut grad de intermediere financiară, dar şi cel mai înalt ritm de creştere a creditării, a declarat, marţi, Florian Neagu, director adjunct în cadrul Direcţiei Stabilitate Financiară a Băncii Naţionale a României (BNR).

"Modul de finanţare a economiei autohtone se caracterizează prin nişte comportamente la prima vedere paradoxale. Pe de o parte avem cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană, respectiv ponderea creditului bancar în Produsul Intern Brut este de departe la cel mai redus nivel şi aşa este în ultimele două decenii, nu este ceva care a apărut în ultima perioadă. Iar a doua evoluţie este că atunci când ne uităm pe dinamica finanţării acordate firmelor în ultimii doi - trei ani, tot aşa, în comparaţii europene, avem de departe cel mai înalt ritm de creştere a creditului dat firmelor", a precizat Florian Neagu, la conferinţa "Banii României producătoare - finanţarea economiei private", eveniment organizat de cursdeguvernare.ro.

Potrivit sursei citate, capitalurile proprii reprezintă principalul element al pasivului firmelor din România, fiind un element esenţial atunci când judeci gradul de bancarizare. El susţine că partea pozitivă din ultimii 5 ani o reprezintă majorarea capitalizării economiei, iar ponderea capitalurilor proprii în total pasive a crescut de la 30% în 2016 la 37% în 2021. Cu toate acestea, deficitul de capitalizare în economia României rămâne la un nivel cronic, existând peste 200.000 de firme care nu reuşesc să îndeplinească nivelul minim de capitalizare cerut de lege, de 200 de lei. Suma pe care antreprenorii ar trebui să o aducă pentru a-şi capitaliza propriile companii este semnificativă, aproape 136 de miliarde de lei, o sumă echivalentă cu fondurile pe care le-am putea atrage pe canalul PNRR.

Directorul adjunct în cadrul Direcţiei Stabilitate Financiară a BNR a făcut referire şi la datoriile comerciale, menţionând că rata restanţelor la aceste tipuri de datorii este triplă faţă de cea a creditelor neperformante.

În ceea ce priveşte tipologia firmelor finanţate de bănci, datele prezentate de oficialul băncii centrale arată că peste 70% din portofoliul de credite este acordat companiilor cu capital autohton. Firmele cu capital străin se finanţează preponderent din exterior.

De asemenea, Florian Neagu a făcut referire la rolul programelor guvernamentale implementate până în prezent pentru a stimula finanţarea firmelor. Stocul de asemenea credite a ajuns la aproape 30 de miliarde de lei, iar ca flux, aproape jumătate din creditele date în economie în ultimul an reprezintă împrumuturi date prin asemenea programe.

El a adăugat că la aceste programe apelează firme care prestează servicii cu un grad de cunoaştere mai slab sau firme care generează valoarea adăugată mai scăzută.

"Este mesajul pe care l-am dat şi noi de la Banca Naţională încă din 2020. Considerăm că programele guvernamentale care sprijină finanţarea companiilor sunt bune, dar ar fi bine să fie mai bine croite, în funcţie de ce îţi propui să dezvolţi. Ar fi fost la fel de bine dacă ar fi existat o politică industrială care să orienteze perspectiva autorităţilor şi să orienteze o viziune de dezvoltare a ţării", a declarat directorul BNR.

Nu în ultimul rând, Florian Neagu a menţionat că ar fi ideal ca o mai mare parte din finanţare să se ducă spre firmele care pot echilibra într-o oarecare măsură deficitul de cont curent. Acesta susţine că în majoritate covârşitoare finanţările sunt acordate firmelor neimplicate în comerţul exterior. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)