În ştirea cu titlul "Clienţii Revolut din piaţa locală au realizat 203 milioane de tranzacţii către comercianţi, în 2022 (studiu)", difuzată luni, la ora 12:16, pe fluxurile Economic Intern şi Bănci - Pieţe Financiare şi pe ww.agerpres.ro în ultimul paragraf, în loc de "150 de milioane de tranzacţii pe lună" se va citi corect "330 de milioane tranzacţii pe lună", conform unei erate transmise de companie.

Reluăm ştirea în forma corectă:

Clienţii Revolut din piaţa locală au realizat 203 milioane de tranzacţii către comercianţi, în 2022 (studiu)

Bucureşti, 30 ian /Agerpres/ - Clienţii Revolut din piaţa locală au realizat, în 2022, un număr record de 203 milioane de tranzacţii către comercianţi cu aplicaţia financiară, pe fondul creşterii bazei de clienţi cu 67% în România, arată un studiu publicat, luni, de Revolut.

Cele mai multe tranzacţii au fost pentru a plăti cumpărăturile realizate în supermarketuri pentru alimente şi produse de larg consum/uz casnic, urmate de cheltuielile cu transportul şi cele din restaurante, cafenele, baruri.

Toate categoriile de cheltuieli au fost pe un trend ascendent, atât ca sumă totală, cât şi ca număr de tranzacţii, dar în topul creşterilor după numărul de tranzacţii, în 2022 faţă de 2021, s-au aflat următoarele categorii de bugete: divertisment (+37%), cumpărături/shopping (+34%) şi restaurante (+33%).

Suma medie a cheltuielilor realizate cu Revolut, pe parcursul anului 2022, de un utilizator mediu al super-aplicaţiei financiare a fost de 2.181 de euro, iar valoarea medie a unei tranzacţii a fost 18,3 euro.

Studiul se bazează pe date anonimizate, analizate în formă agregată, de analiştii aplicaţiei, pentru perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2022, şi ia în calcul exclusiv tranzacţiile realizate de utilizatorii înregistraţi în România.

"Mai bine de o treime din cheltuieli, pentru alimente şi produse de larg consum. Din datele agregate de super-aplicaţia financiară se poate vedea că, anul trecut, clienţii Revolut din România au cheltuit cel mai mult la shopping (18% din suma totală a plăţilor către comercianţi), procent inferior, totuşi, celui înregistrat în 2021 de aceeaşi categorie de cheltuieli, care a reprezentat o cincime (20%) din suma totală a plăţilor către comercianţi", arată studiul.

Următoarele categorii de cheltuieli după ponderea deţinută în volumul total al plăţilor au fost divertismentul (18%) şi supermarketurile şi magazinele alimentare (14%).

Potrivit cercetării, un utilizator mediu din România a apelat cel mai des la Revolut pentru a plăti cumpărăturile obişnuite de alimente şi produse de larg consum (39 de tranzacţii pe an).

Bugetul anual de cheltuieli al unui client mediu Revolut a arătat astfel: divertisment - 749 de euro/an, turism - 530 de euro/an, shopping - 500 euro/an, alimente şi produse de larg consum - 375 euro/an, restaurante, baruri, cafenele - 338 euro/an, transport - 298 euro/an şi utilităţi - 246 euro/an. Cel mai mic buget de cheltuieli a mers către sănătate - în medie 191 de euro/an/client.

În ceea ce priveşte repartizarea cheltuielilor pe categorii de comercianţi, românii au lăsat cei mai mulţi bani în magazinele alimentare şi în supermarketuri şi tot acolo au efectuat şi cele mai multe tranzacţii pe parcursul anului.

Valoarea medie a unei plăţi realizate către aceşti comercianţi a fost de 10 euro/client/tranzacţie. De asemenea, un client român a plătit, în medie, 40 de euro/tranzacţie pentru achiziţiile din magazinele de articole vestimentare, 19 euro/tranzacţie în benzinării, 16 euro/tranzacţie în restaurante, baruri, cafenele, 15 euro/tranzacţie pentru servicii de telecomunicaţii, 14 euro/tranzacţie în farmacii, 10 euro/tranzacţie în fast-food-uri.

"Faptul că Revolut este una dintre băncile digitale preferate de români transpare şi din numărul important al plăţilor făcute pentru achiziţii de servicii şi produse diverse. Acestea sunt legate atât de nevoile cotidiene ale consumatorilor, dar şi de un stil de viaţă care a redevenit activ, cu mai multă mobilitate. De la plata călătoriei cu mijloacele de transport în comun, la taxa de studii către facultăţi din străinătate sau achiziţia de bunuri de folosinţă îndelungată, datele analizate de Revolut arată că super-aplicaţia îşi dovedeşte utilitatea şi versatilitatea ca instrument de plată sigur, rapid, uşor de utilizat", susţin autorii studiului.

Românii au mai folosit Revolut ca să achite servicii de taximetrie şi car-sharing (12 milioane de tranzacţii), bilete pentru servicii de transport în comun (autobuz, metrou, ferry, 9,4 milioane de tranzacţii), servicii de livrare mâncare (5,3 milioane tranzacţii), produse de panificaţie şi brutărie (3,2 milioane tranzacţii), telecomunicaţii (3 milioane de tranzacţii), produse digitale de divertisment - cărţi, muzică, filme, conţinuturi media (2,4 milioane de tranzacţii).

O altă tendinţă importantă este aceea că românii apelează la Revolut atât pentru achiziţii online sau pe platforme de e-commerce, cât şi pentru achiziţiile offline. Astfel, în top 10 după sumele plătite de către utilizatorii români de Revolut către diverşi comercianţi se află, pe primul loc, la fel ca în anii trecuţi, eMag, urmat de Carrefour, Tazz, Dedeman, Bolt, Digi RCS-RDS, Uber, Vodafone, Engie, Enel Energie.

În topul comercianţilor după numărul de tranzacţii realizate cu Revolut, pe primul loc se află Bolt (peste 3,3 milioane tranzacţii), urmat de Uber (3,3 milioane tranzacţii), Apple (3,1 milioane tranzacţii), Carrefour (3 milioane tranzacţii), Tazz (1,6 milioane tranzacţii), compania de transport local Cluj-Napoca (1,1 milioane tranzacţii), eMag (1,1 milioane tranzacţii), Google (1 milion tranzacţii), McDonalds (960.000 tranzacţii).

Revolut este prima super-aplicaţie financiară care ajută utilizatorii din toată lumea să îşi folosească la maximum fondurile de care dispun. În 2015, Revolut s-a lansat în Marea Britanie, cu servicii de transfer de bani şi schimb valutar.

În prezent, peste 25 milioane de clienţi din lume, din care mai mult de 2,5 milioane din România, folosesc serviciile Revolut pentru a realiza peste 330 de milioane de tranzacţii pe lună. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică)