Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), Valeriu Tabără, susţine că autorităţile române trebuie să conteste decizia Curţii Europene de Justiţie care consideră nelegală acordarea autorizaţiilor de urgenţă pentru folosirea temporară a substanţelor de protecţie a plantelor din gama neonicotinoide.

El a catalogat hotărârea CJUE "un exces", în condiţiile în care lipsa acestor tratamente ar putea aduce României compromiterea în totalitate a culturilor de floarea-soarelui şi porumb.

Acesta a precizat că studiile derulate de cercetători au arătat că nu există o legatură directă între aceste tratamente aplicate culturilor agricole şi dispariţia albinelor.

"Curtea Europeană de Justiţie îşi excede din drepturi şi loveşte prin sentinţe judecătoreşti - aceasta fiind a doua după cea dată împotriva metodelor de multiplicare genomică şi de utilizare a biotehnologiilor - într-un sistem de progres în agricultură şi de siguranţă alimentară. După părerea mea, este un exces, adică se evită partea ştiinţifică şi se iau decizii chiar pe acte juridice europene, care nu au întotdeauna la bază toate elementele care să dea tăria acestui act juridic, dar şi din necunoaşterea unor realităţi. Condiţiile din România sunt cu un grad mare de specificitate şi ele favorizează dezvoltarea acestor dăunători extrem de periculoşi care practic pot duce până la compromiterea culturii, nu e vorba de anumite pierderi, de anumite procente, ci efectiv de compromiterea totală a culturii", a declarat, vineri, pentru AGERPRES, Valeriu Tabără.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a emis o serie de derogări pentru a permite şi anul acesta tratarea seminţelor de porumb, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr cu pesticide de ultimă generaţie împotriva dăunătorilor, iar mai multe organizaţii de mediu acuză faptul că aceste substanţe chimice sunt extrem de toxice pentru albine, mediu şi om.

Neonicotinoidele sunt interzise în Uniunea Europeană din anul 2018, iar Curtea de Justiţie Europeană a decis anul acesta, pe 19 ianuarie, că aceste derogări sunt nelegale şi statele membre UE nu au voie să aprobe folosirea seminţelor tratate cu neonicotinoide.

În acest context, Tabără a explicat că pentru România sunt foarte importante culturile de floarea-soarelui şi porumb, nu doar sfecla de zahăr, pentru care ţări precum Germania şi Franţa încearcă să obţină derogări similare.

"Pentru mine este un semn de întrebare, sigur şi sfecla este extrem de importantă pentru Germania şi pentru Franţa, dar iată că se trezesc să dea derogări, numai pentru sfeclă, când aceeaşi situaţie, poate chiar mai gravă, este cea legată de porumb şi de floarea-soarelui, nu numai pentru România ci şi pentru Ungaria, Bulgaria, sigur şi pentru Ucraina sau Republica Moldova. La noi nu se poate face cultivare eficientă a porumbului şi florii soarelui decât prin tratament la sămânţă", a spus preşedintele ASAS.

El a susţinut că produsele noi propuse pentru înlocuirea acestor pesticide sunt mai poluante şi nu sunt la fel de eficiente, iar analizele făcute de cercetători în privinţa reziduurilor de pesticide din plante au fost efectuate după absolut toate normele europene, în afara ţării, pentru că România nu deţine un astfel de laborator.

"Nu se poate schimba tratamentul pentru că ceea ce propun ei, produsele acestea noi, granulate, sunt mai poluante decât celelalte, pentru că rămân la suprafaţa solului. Unele nu sunt nici eficiente, şi mai mult, s-a forţat poate uneori omologarea lor. Noi am făcut cercetări extrem de riguroase în cadrul Academiei, pentru că instituţia publică nu îşi permite niciodată să facă jocuri de o parte sau de alta, noi le-am făcut după absolut toate normele europene, deşi în România nu există niciun laborator care să fie talonat la nivelul cerinţelor Uniunii Europene. Şi atunci toate analizele acestea de reziduuri le-am făcut în Franţa, Germania şi Bulgaria, unde sunt astfel de laboratoare şi respectând toate regulile Uniunii Europene şi s-a dovedit că acolo unde tehnologia este aplicată corect, unde se respectă dozele, momentul de aplicare, metodologia aplicării, nu există niciun fel de probleme. Noi nu am găsit urme de pesticide în polen la floarea-soarelui. Am mers până la apa de gutaţie, la porumb, şi nu am găsit nici în apa de gutaţie", a menţionat el.

Deşi este o realitate evidentă dispariţia albinelor, Tabără afirmă că nu a fost găsită o legătură directă între tratarea acestor seminţe de floarea-soarelui şi porumb şi mortalitatea albinelor, cauzele fiind multiple şi insuficient analizate.

"În primul rând, este o chestiune de speculaţie, pentru că noi am început studiile de la vreo 700.000 de familii de albine în România, înainte de a aplica neonicotinoidele, şi acum avem două milioane şi ceva de familii. Deci problemele acestea nu stau în picioare. În al doilea rând, eu cred şi în îngrijorarea apicultorilor, pentru că au probleme. Fenomenul acesta de dispariţie a albinei este o realitate, dar ei nu au căutat întreaga cauză. De pildă, eu până anul trecut, chiar m-a interesat extrem de mult această temă, n-am ştiut că există forme de tei la care polenul dacă este colectat umed de albină este toxic, omoară albina", a explicat şeful ASAS.

Potrivit sursei citate, problema undelor radio, cea a schimbărilor climatice, şocurile termice reprezintă cauze reale care afectează albinele.

"Eu am ridicat problema undelor radio într-un Consiliu de Miniştri la Uniunea Europeană, ca o posibilă cauză de mortalitate a albinelor, însă problema nu a fost luată în calcul. Pentru că se ştie că albina are un anumit tip de orientare, ca şi liliecii, ca şi anumite specii. Nu le-a luat nimeni în calcul aceste chestiuni, pentru că nu este o problemă simplă să spui că undele radio sunt cele care deturnează orientarea albinelor. Pe de altă parte, apar schimbările climatice, oscilaţiile de temperatură, şocurile termice de vară, care iar pun probleme şi nu sunt analizate aşa cum trebuie. E adevărat că acolo unde nu se aplică pesticidele, respectând toate normele, acolo sunt probleme pentru că se dau doze mari sau nu se dau când trebuie. Dacă fermierii noştri vor fi blocaţi să mai facă tratamente, ei vor fi obligaţi să facă tratamentele în cursul vegetaţiei şi care se regăsesc în floare, la rapiţă de pildă, şi reziduurile se vor regăsi în miere sau în alte produse ale stupului. Deci, noi trebuie să mergem pe metodele cele mai sigure, iar produsele care sunt la această dată ca substanţă activă, repet cu toată responsabilitatea, în calitatea pe care o am, nu îmi permit să fac speculaţii: produsele sunt sigure, fără niciun fel de discuţie. Restul sunt speculaţii", a menţionat el.

În opinia sa, decizia Curţii Europene de Justiţie este "o gravă eroare" şi o abatere de la ceea ce înseamnă libertatea cercetătorilor de a găsi soluţii la problemele cu care se confruntă fermierii.

"Şi cu atât mai grav este faptul că noi, în Uniunea Europeană, asistăm, datorită acestor măsuri, la o creştere de preţuri, aproape la o criză alimentară, la dezechilibre majore în ce priveşte producţia de hrană a Europei. Asta înseamnă că abordările la nivelul Uniunii sunt dincolo de ceea ce înseamnă preceptele ştiinţifice, nivelul la care a ajuns partea ştiinţifică şi partea tehnică pe care o au fermierii. Aici este problema. Noi în ceea ce ne priveşte, Academia, indiferent cine ar fi, ne continuăm aceste cercetări şi suntem alături de fermieri fără discuţie", a transmis acesta.

Întrebat ce trebuie să facă România în această situaţie, Valeriu Tabără a precizat că autorităţile trebuie să conteste decizia CJUE cu argumente şi date ştiinţifice.

"În primul rând este un lucru excelent dacă se lucrează împreună, presa cu reprezentanţii fermierilor. Mie mi se pare că la nivelul Uniunii Europene structurile de fermieri sunt din ce în ce mai puţin ascultate faţă de vocile politicienilor. Normal ar fi ca România să conteste decizia CJUE şi am văzut că ministrul Agriculturii este extrem de bine axat în a susţine în continuare tratamentele.(...) Academia, şi secţia de agricultură a Academiei, suntem alături în demersul său, care trebuie să fie unul mai aspru, mai dur, dar argumentat, aşa cum a mers întotdeauna şi să fie în favoarea producţiei agricole româneşti. Noi ne continuăm cercetările, pentru că avem o echipă excelentă de fitopatologi, chiar dacă din păcate, de-a lungul anilor, sistemul a fost cam distrus, pentru că marilor companii nu le-a plăcut să aibă testări publice", a adăugat şeful ASAS, Valeriu Tabără.

Acesta a fost prezent vineri la conferinţa de presă organizată de Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, cu tema " Neonicotinoidele şi controversele generate de decizia CJUE privind posibilitatea Statelor Membre de a acorda autorizaţii de urgenţă conform art. 53 din Reg. 1107/2009". AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)