În ştirea cu titlul "OMV va plăti taxă de solidaritate în Austria dar nu şi în România", difuzată joi, la ora 10:04, pe fluxurile Economic Intern şi Economic Extern, titlul se va citi corect "OMV va plăti taxă de solidaritate în Austria; în România, OMV Petrom ar urma să nu intre în scopul contribuţiei"

Retransmitem ştirea în forma corectă:

UPDATE OMV va plăti taxă de solidaritate în Austria; în România, OMV Petrom ar urma să nu intre în scopul contribuţiei

Viena, 12 ian /Agerpres/ - Grupul austriac OMV a anunţat, joi, că producţia sa de hidrocarburi a crescut în trimestru patru al anului trecut, comparativ cu trimestrul precedent, adăugând că se aşteaptă ca taxa de solidaritate din Austria să aibă un impact negativ de aproximativ 150 milioane euro pentru anul 2022, a informat acţionarul majoritar de la OMV Petrom într-un comunicat de presă.

În schimb, cu privire la aceeaşi contribuţie de solidaritate decisă la nivelul UE, şi transpusă în legislaţia din România prin OU din 29 decembrie 2022, grupul austriac consideră că "OMV Petrom ar urma să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi rafinarea petrolului".

Grupul OMV urmează publice rezultatele financiare pentru ultimul trimestru din 2020 în data de 2 februarie.

În perioada octombrie-decembrie 2022, producţia de hidrocarburi a OMV a crescut până la 385.000 barili echivalent petrol pe zi, de la 381.000 barili echivalent petrol pe zi în trimestrul al treilea. Marja de rafinare a OMV (un indicator al profitabilităţii afacerilor cu petrol şi gaze naturale) a urcat până la 17,53 dolari pentru un baril de echivalent petrol în T4, de la 14,38 dolari pentru un baril de echivalent petrol în T3 şi 1,71 dolari pentru un baril de echivalent petrol în trimestrul patru din 2021.

OMV, cea mai mare companie industrială listată din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom, iar statul român, prin Ministerul Energiei, 20,64%.

Imediat după acest anunţ, Ministerul Finanţelor a transmis, printr-un comunicat, că transpunerea regulamentului în legislaţia naţională vizează întregul sector energetic şi, în speţă, toate companiile care activează în domeniu.

"Conform art. 1, alin. (1) din Ordonanţa Guvernului, taxa de solidaritate se aplică firmelor care au cifra de afaceri de peste 75% inclusiv, din activităţi desfăşurate în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, cu codurile CAEN: 0610 - Extracţia ţiţeiului, 0620 - Extracţia gazelor naturale, 0510 - Extracţia huilei, 1910 - Fabricarea produselor de cocserie şi 1920 - Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului", se menţionează în comunicat.

Potrivit MF, codurile CAEN şi ponderea cifrei de afaceri au fost stabilite conform Articolul 2 (Definiţii), punctul 17, din Regulamentul (UE) 2022/1854. "Societăţi din Uniune şi sedii permanente care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor' înseamnă societăţi din Uniune sau sedii permanente care generează cel puţin 75% din cifra lor de afaceri din activităţi economice în domeniul extracţiei, mineritului, rafinării ţiţeiului sau fabricării produselor de cocserie, astfel cum se menţionează în Regulamentul (CE) nr 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (10)", se mai precizează în comunicat.

Totodată, contribuţia de solidaritate se datorează şi de către părţile afiliate. "În aplicarea prevederilor alin. (2), persoana afiliată este cea definită potrivit prevederilor art. 7 pct. 26 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de obiectul de activitate şi care nu desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1)", potrivit Ordonanţei Guvernului.

Ministerul Finanţelor reaminteşte că a transpus prin Ordonanţa de Urgenţă aprobată în şedinţa de Guvern din 29 decembrie 2022 prevederile Regulamentului UE 2022/1854 care vizează toate statele membre şi are ca principal obiectiv protejarea categoriilor vulnerabile de populaţie împotriva efectelor creşterii preţurilor la energie şi finanţarea investiţiilor în proiecte energetice strategice.

Potrivit autorităţilor române, în urma acestei măsuri ar urma să fie încasaţi într-un fond special 3,9 miliarde de lei. Contribuţia de solidaritate este de 60% pentru ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 şi 2021. Din suma colectată în acest fond special, minimum 70% se vor distribui pentru finanţarea investiţiilor strategice, precum şi a investiţiilor în eficienţa energetică şi în energie din surse regenerabile. AGERPRES/(AS - autori: Constantin Balaban, Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu)