Cererea de plată numărul 3 este cea mai complicată şi complexă din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi include trimestrul III şi trimestrul IV ale anului 2022, a afirmat, miercuri, ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloş.
 

"În ceea ce priveşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, după cum cunoaşteţi, pe data de 15 decembrie 2022 a fost transmisă la Comisie cererea de plată numărul 2. După cum se ştie din cererea de plată numărul 1, suntem în plin proces de validare cu Comisia a celor 55 de jaloane şi ţinte pe care le-am avut de îndeplinit pentru trimestrul I şi II. După cum ştiţi, cele care au prezentat un anumit grad de sensibilitate privitor la legea avertizorilor de integritate şi cadrul legal pentru decarbonizare, acestea sunt în proces de analiză şi de validare la nivelul Comisiei Europene. Suntem pregătiţi pentru a furniza informaţii şi documente care să lămurească eventualele clarificări ce vor mai fi solicitate din partea Comisiei. Cererea de plată numărul 2 are valoarea de 2,6 miliarde de euro. Cererea de plată numărul 3, care este cea mai complicată şi complexă cerere de plată a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, include trimestrul III şi trimestrul IV al anului 2022. Avem 24 de jaloane şi ţinte din trimestrul III şi desigur avem pentru trimestrul IV 55 de jaloane şi ţinte cu termen de realizare sfârşitul anului trecut", a spus Marcel Boloş la briefingul susţinut la finalul şedinţei Executivului.

El a afirmat că dintre cele mai sensibile jaloane sunt proiectul de lege privind pensiile speciale, modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, Ordonanţa de Urgenţă privind guvernanţa companiilor de stat, guvernanţa corporativă pentru sectorul energetic, continuarea măsurilor în ceea ce priveşte decarbonizarea şi, respectiv, a ducerii la bun sfârşit a măsurilor ce ţin de decarbonizare prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

"De asemenea, tot pentru cererea de plată numărul 3, avem încă două obiective principale de urmărit, pentru că trebuie, după publicarea modificărilor la regulamentul Comisiei Europene, pentru ceea ce înseamnă Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă trebuie să depunem documentaţia necesară pentru noul capitol REPowerEU, unde România are alocate 1,4 miliarde de euro. Din acest punct de vedere, documentele trebuie finalizate până la depunerea cererii de plată numărul 3. Apoi avem reducerea de grant ca urmare a creşterii economice pe care am avut-o în anul 2021 faţă de anul 2020, cu 2,1 miliarde de euro şi de asemenea avem ajustările de preţ ca urmare a creşterii preţului la materiale, manoperă şi a costurilor în general pentru proiectele de infrastructură unde, de asemenea, avem alte 2,2 miliarde de euro. Am spus că este cea mai complicată, cea mai complexă şi cu aceste, dacă vreţi, cerinţe suplimentare pe care le avem din perspectiva ajustărilor la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi completarea Planului cu noul capitol aprobat de către Comisie, REPowerEU, unde România are valoarea grantului de 1,4 miliarde de euro", a mai spus Marcel Boloş. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)