Sunt sceptic că România va avea capacităţi de producere a energiei eoliene în Marea Neagră, până în 2030, deşi nu exclud acest lucru, dar va fi foarte, foarte dificil, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege.

"Sincer să vă spun, eu sunt sceptic că, până în 2030, România va avea capacităţi de producere a energiei eoliene în Marea Neagră, pentru că ar trebui să se alinieze stelele ca să se întâmple acest lucru. Nu exclud în totalitate, dar va fi foarte, foarte dificil şi ar trebui să începem să lucrăm la acest proiecte... de ieri. Ce ar trebui să se întâmple în 2023, 2024, 2025 ca să ne asigurăm că, până în 2030, să avem 5GW sau măcar 3GW de producţie în Marea Neagră? E regretabil că Ministerul Energiei nu este aici. Toate aceste lucruri ar trebui gândite oarecum într-o coordonare. Dacă ne propunem ca, în continuare, să avem un consum de 6 - 7000 de MW e foarte uşor de atins independenţa energetică. În schimb, dacă vrem un viitor sustenabil pentru România şi vrem în continuare să fim parte a Uniunii Europene, cu o dezvoltare economică ambiţioasă, va trebui să ne gândim foarte serios la anul 2050", a spus Nagy-Bege.

Acesta a adăugat că, până în 2050, va trebui să avem date despre consum şi despre cine vor fi consumatorii.

"Ce vrem să facem până în 2050, care ar trebui să fie consumul, cine ar trebui să fie consumatorii şi nu mă refer numai la consumul casnic. Consumul casnic se acoperă indiferent dacă electrificăm sau nu electrificăm şi cred că este cea mai mică provocare din sectorul energetic. Trebuie să ne gândim cum vrem să arate economia şi industria României până în 2050. Progres va exista, este inevitabil, dar depinde doar de ambiţia noastră să progresăm, dacă acest progres va fi unul mediu, mediocru, care se va ascunde în statisticile europene în 2050, sau având în vedere potenţialul energetic al României, de producere a energiei în Marea Neagră offshore wind, gaze naturale, solar, toate acestea gândite împreună. Personal, sunt sceptic că, până în 2030, vom putea să facem aceste investiţii", a afirmat Nagy-Bege.

În viziunea vicepreşedintelui ANRE, este nevoie ca, până la finele anului 2023, România ar trebui să aibă o lege pentru energie eoliană offshore, un acord cel puţin cu Bulgaria, dar şi o schemă de sprijin pentru contracte de diferenţă pentru eolian pentru a exista investiţii în Marea Neagră, până în 2030.

"Cred că decarbonizarea, până în 2050, este imposibilă fără producţia de energie electrică offshore în Marea Neagră, dacă avem şi ambiţia de a avea o economie cu o evoluţie măcar normală. De ce cred că 2030 nu este fezabil? Fără o colaborare regională cred că s-ar întârzia foarte mult exploatarea potenţialului eolian al Mării Negre. În lista pentru 2023, ar trebui să fie măcar un acord cu Bulgaria, o lege pentru offshore wind şi o schemă de sprijin pentru contracte de diferenţă specială pentru offshore wind. Sunt cel puţin trei lucruri importante care să se întâmple până la sfârşitul anului 2023, ca măcar să intre în discuţie investiţii în Marea Neagră, până în 2030", a susţinut oficialul ANRE.

Conform raportului "Offshore wind - the enabler of Romania's decarbonisation", întocmit de Energy Policy Group (EPG) şi prezentat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, un concept de insulă energetică (Energy Island) comună, româno-bulgară, ar fi o soluţie eficientă pentru deblocarea dezvoltării acestui tip de energie la nivel de economie de scară.

În ceea ce priveşte costurile totale de capital (CAPEX) alocate de România într-un proiect comun "Energy Island" cu Bulgaria, inclusiv parcuri eoliene offshore de 3GW, acestea au fost estimate la 8,4 miliarde de euro, din care 810 milioane de euro partea României, în timp ce producţia anuală de energie rezultată a fost estimată la 9,8TWh.

Estimările specialiştilor arată că, la ora actuală, este nevoie de dezvoltarea a 15GW de capacităţi de energie eoliană offshore în Marea Neagră, respectiv în zona economică exclusivă (ZEE), pentru a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050.

Energy Policy Group (EPG) a organizat, marţi, evenimentul de lansare a Raportului "Offshore wind - the enabler of Romania's decarbonisation", în care s-a prezentat potenţialul energiei eoliene offshore pentru decarbonarea României şi s-au propus soluţii la o serie de provocări actuale privind acest tip de energie din Marea Neagră. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)